Euronaval, cea mai mare expoziţie de apărare navală din lume, a reunit 715 expozanţi din 40 de ţări, în perioada 3-6 noiembrie. Au spus „prezent” inclusiv ţări fără deschidere la mare. În contextul noilor tehnologii dezvoltate, au fost prezentate ultimele soluţii iar „hibrid” a devenit unul dintre termenii uzuali. Cu 1.075 de km de Dunăre navigabilă şi 245 de km de coastă la Marea Neagră, cu zece şantiere navale şi peste 15.000 de oameni implicaţi direct sau indirect în domeniu, cu sute de incidente în zonă, România nu a fost prezentă. Ministerul Apărării a anunţat doar participarea şefului Statului Major al Forţelor Navale, amiralul Mihai Panait.
În timp ce românii deveneau experţi în preţul blănurilor de şinşilă şi în "socialismul de caviar", pe când Ministerul Apărării contoriza a 37-a pătrundere neautorizată a unei drone în spaţiul românesc doar în 2026, iar Marea Neagră se acomoda cu titlul de "cea mai periculoasă din lume", cu 570 de nave lovite şi 40 de marinari morţi doar în acest an, în tot acest timp, la două mii de kilometri distanţă de Micul Paris, lângă grandiosul, adevăratul Paris are loc Euronaval - cel mai mare salon mondial dedicat apărării navale şi securităţii maritime.
715 expozanţi din 40 de ţări participă la evenimentul deschis în perioada 3-6 noiembrie. Are loc o dată la doi ani, aşa că ratarea sa nu este văzută de jucătorii importanţi drept o opţiune.
Australia, Brazilia, Canada, India, Arabia Saudită, Singapore, Coreea de Sud, Emiratele Arabe Unite sau Statele Unite ale Americii sunt doar câteva dintre ţările participante, din afara bătrânului continent.
Din stânga zonei de război ruso-ucrainean, de la Marea Neagră au spus "prezent" Turcia, Bulgaria şi Ucraina.
România este singura absentă.
Asta în timp ce din Europa au ales să vină inclusiv firme din ţări fără deschidere la mare, cum ar fi Austria, Elveţia sau Luxemburg. Pentru că domeniul naval este şi despre tehnologie sau accesorii, nu doar despre şalupe, corvete ori fregate.
Dintre ţările europene cu deschidere la mare, numai Albania, Malta şi Muntenegru au absentat.
Cu 1.075 de km de Dunăre navigabilă şi 245 de km de coastă la Marea Neagră, cu zece şantiere navale şi peste 15.000 de oameni implicaţi direct sau indirect în domeniu, cu Neptun Deep, cel mai mare proiect de extracţie a gazelor naturale din Uniunea Europeană - de protejat, cu zecile de mine sau drone în derivă şi sutele de incidente marine, România nu a fost prezentă.
Euronaval prin ochii vecinilor bulgari şi ucraineni
"Pentru noi e importantă această expoziţie pentru că putem găsi mulţi furnizori sau parteneri. Este a treia noastră participare. Peste 50 de companii ne-au vizitat deja standul şi am vorbit despre tot tipul de oferte", spune rar, zâmbind, Plamen Ivanov Manushev, de la şantierul MTG Dolphin PLC din Bulgaria. Tocmai a încheiat discuţia cu un eventual nou partener. Alături, un coleg vorbeşte cu doi reprezentanţi ai colosului tehnologic Thales.
Fost viceamiral al Bulgariei, Manushev cunoaşte perfect problemele cu care se confruntă regiunea Mării Negre.
Compania pe care o reprezintă a construit cele două nave de patrulare multirol (MMPV 90) pentru Forţele Navale Bulgare în cadrul unui contract semnat în 2020 cu grupul german NVL Lürssen, preluat ulterior de Rheinmetall. Aşa ajunge discuţia la investitorul german care doreşte să-şi facă un nume şi în construcţia de vase.
"Sper ca Rheinmetall să fie suficient de buni, să readucă la viaţă şantierul naval Mangalia. Este un şantier foarte bun", mai spune pentru News.ro Manushev şi zâmbeşte larg când este întrebat dacă i-ar fi interesat să-l cumpere ei.
La câteva standuri distanţă, la Dolphin Project este înghesuială. Doar denumirea e comună cu cea a firmei bulgăreşti. În rest, totul e diferit. Compania este ucraineană şi prezintă diferite tipuri de drone.
"Salonul este important şi interesant pentru că putem găsi noi tehnologii pe care să le introducem în produsele noastre. Tot ceea ce construim facem în Ucraina, pentru Ucraina", spune pentru News.ro un bărbat tânăr, masiv, cu o barbă împletită. Nu vrea să-şi decline numele, nici să fie fotografiat atât el, cât şi colegii săi.
"Prezenţa e bună atât pentru afaceri, cât şi pentru imagine. Principalul motiv: să găsim noi furnizori, este destul de dificil să îi abordăm din Ucraina doar pe adrese de email. Aici, ne vedem faţă în faţă", continuă bărbatul.
"Nu ştiu care e motivul pentru care nicio companie românească nu a venit, poate că e puţin cam scumpă prezenţa în această expoziţie", încearcă el o explicaţie a faptului că România este absentă.
E de acord cu fotografierea standului, fără ca vreunul dintre colegi să apară.
Soluţiile hibride propuse de Rheinmetall
"Prima veste importantă este că Rheinmetall este un actor naval, nu doar un furnizor de componente", spune pentru News.ro Andre Neumann, directorul de vânzări al Diviziei de Sisteme Navale Rheinmetall.
Oferă detalii despre planurile de viitor şi problemele cu care se confruntă noua provocare românească, a cărei tranzacţie nu a fost încă finalizată. Interviul, pe larg, în zilele următoare.
Vorbeşte despre inovaţiile pe care grupul le prezintă la salon. Spune că accentul se pune pe tehnologii şi sisteme care susţin dezvoltarea unei flote hibride de înaltă performanţă. Dronele au ajuns parte şi din tehnologia lor.
Sistemele fără pilot sunt acum vitale şi impun conectarea în reţea a diferitelor platforme. Intrat în atenţie odată cu războiul declanşat de Rusia în Ucraina, "hibrid" este cuvântul viitorului. Îl rosteşte des.
Jumătate din sistemul de luptă navală folosit de forţele NATO, dezvoltat la Bucureşti
"Anul acesta e practic un an de cotitură în domeniul naval. S-a demonstrat că principiile războiului naval s-au schimbat de când cu apariţia din ce în ce mai pregnantă a dronelor şi a vehiculelor fără pilot. De aceea, toată lumea se concentrează pe zona de inteligenţă artificială, zona de recunoaştere, de imagistică, de fuziune, de senzori", spune pentru News.ro Cristian Sfichi, director general regional al Thales România.
Lider global în tehnologii avansate pentru sectoarele Apărare, Aerospaţial, Cyber şi Digital, grupul are peste 85.000 de angajaţi în 65 de ţări. O mie dintre ei, preponderent ingineri, lucrează la Bucureşti. În capitala României a fost dezvoltată jumătate din aplicaţia TACTICOS - ce reprezintă creierul unei nave militare. Sistemul este utilizat de cel puţin 25 de forţe navale ale NATO şi ale Aliaţilor şi e instalat pe aproximativ 200 de nave de diferite mărimi.
"Tema principală a salonului se învârte în jurul noilor tehnologii emergente şi cum aceste noi tehnologii vor schimba faţa războiului naval în viitor. În Marea Neagră cu asta ne confruntăm. Pentru a parcurge 100 de km, o navă are nevoie de aproximativ patru ore. Dacă ai un incident major pe o platformă, să ajungi la intervenţie durează patru ore. Este clar că nu mai funcţionează soluţiile tradiţionale. Atunci trebuie senzori montaţi pe drone, care să verifice permanent, dacă s-ar putea, să acopere zona economică exclusivă şi să ai nişte mijloace de intervenţie rapidă în locul respectiv", arată Cristian Sfichi viitorul apărării militare.
Inovaţia este unul dintre cuvintele cheie la Thales. Grupul investeşte anual 4,5 miliarde de euro în cercetare şi dezvoltare, în domenii strategice, în special pentru tehnologii critice precum inteligenţa artificială, securitate cibernetică, tehnologiile cuantice şi cloud.
Spre comparaţie, bugetul consumat de România pentru Apărare în 2023, cu conflict la graniţă, a fost relativ similar, de 5 miliarde de euro. În 2025, bugetul efectiv consumat de România pentru Apărare a fost de 8,7 miliarde de euro.
Un nou tip de sonar, achiziţionat deja de armata americană sau variantele modulare de apărare ce pot fi montate inclusiv pe construcţii civile sunt câteva dintre soluţiile propuse de Thales la Euronaval. Le vom prezenta, pe larg, în materiale viitoare. Eric Huber, vicepreşedintele Thales, va arăta care sunt soluţiile anti-drone: rachete mai mici şi mai ieftine, deja achiziţionate de alte ţări.
Mândria Damen: Nava fanion a marinei olandeze, construită la Galaţi
Cazul Thales nu este singurul care are legătură cu România. Indirect, apare şi la standul celui mai mare constructor naval olandez.
"Macheta pe care o vedeţi reprezintă o navă finalizată în Galaţi", spune pentru News.ro Richard Keulen, director Corporate Strategy & Innovation la Damen. Este prima lui reacţie când află că suntem o agenţie de ştiri din România.
"Este renumită în Olanda şi operează ca navă-fanion în flotilele mai multor ţări NATO", adaugă el.
Este vorba despre nava de sprijin pentru luptă (Combat Support Ship - CSS) Den Helder, livrată la începutul anului 2025.
O altă machetă, prezentă la stand, arată primul portavion de drone din lume, construit tot la Galaţi, pentru marina portugheză.
Peste 30 de nave militare au fost lansate, în ultimul deceniu, din şantierul de la Dunăre. Niciuna pentru România.
Keulen vorbeşte despre planurile de viitor pe care compania le are la Galaţi şi orientarea, civilă şi militară, a şantierului. Discuţia va fi, şi ea, prezentată într-un material viitor.
Euronaval şi ora exactă în marina militară
Euronaval nu este însă doar despre marii jucători precum Thales, Rheinmetall, Damen sau Fincantieri.
Una dintre cele două companii prezente din Luxemburg se ocupă de telecomunicaţii, cealaltă cu sisteme şi echipamente de căutare şi salvare.
Dintre cele şase firme austriece, una oferea soluţii de inspecţie subacvatică autonomă, altele - sisteme de propulsie, drone sau amortizoare de vibraţii torsionale şi sisteme de monitorizare a vibraţiilor pentru motoare cu combustie internă, electrice şi hibride de mare tonaj.
Printre cele cinci companii turceşti era prezentă inclusiv ASFAT, societatea navală din subordinea Ministerului Apărării Naţionale din Turcia.
"La expoziţia Euronaval, care se va desfăşura la Paris, în perioada 3-6 noiembrie, Ministerul Apărării Naţionale va fi reprezentat de şeful Statului Major al Forţelor Navale, amiral Mihai Panait", a transmis pentru News.ro biroul de presă al MApN.
Atât, în contextul în care statul român deţine o întreagă industrie de apărare.
Şi-n timp ce în inima Parisului, la Pantheon, tinerii se pregătesc să dea ora exactă a protestelor pentru o nouă zi, la 25 de km distanţă, la expoziţia Euronaval se dă ora exactă în domeniul maritim militar. O oră exactă pentru care România nu şi-a pregătit ceasul.
Medikatv.ro
