Egiptul îşi propune să îşi majoreze rata de creştere economică la 7% până în 2030, comparativ cu 4,5 procente în anul fiscal curent, potrivit Raniei Al-Mashat, ministrul Planificării, Dezvoltării Economice şi Cooperării Internaţionale.
Vorbind la lansarea oficială a Cadrului Naţional Narativ pentru Dezvoltare Economică: Politici de Sprijinire a Creşterii Bazate pe Ocuparea Forţei de Muncă, Al-Mashat a explicat că strategia urmăreşte creşterea investiţiilor totale ca pondere din PIB la 18% până în 2030, faţă de 15,2% în prognoza din acest an.
De asemenea, cadrul naţional îşi propune să crească ponderea investiţiilor private în totalul investiţiilor la 66%, faţă de 60%, sporind în acelaşi timp contribuţia investiţiilor private la PIB la 11,9%, faţă de 9,1%.
13 octombrie - Oraşul meu acasă şi la birou (ediţia a IV-a)
Până în 2030, se preconizează că sectorul privat va reprezenta 82% din PIB.
Sustenabilitatea este, de asemenea, o piatră de temelie în acest plan. Se preconizează că investiţiile publice verzi vor reprezenta între 70 şi 75% din totalul investiţiilor publice până în 2030, comparativ cu 50% în anul fiscal curent.
Strategia îşi propune, de asemenea, să genereze 1,5 milioane de noi locuri de muncă anual, o creştere de la 900.000 în prezent, subliniind eforturile de extindere a oportunităţilor de angajare în întreaga economie.
Prim-ministrul Mostafa Madbouly, vorbind la sesiunea de deschidere a dialogului naţional privind noul cadru , a subliniat că guvernul este hotărât să reducă nivelurile datoriei Egiptului la cel mai scăzut nivel din istoria ţării.
El a descris climatul economic global actual ca fiind cel mai dificil din ultimul secol, marcat de volatilitate, incertitudine şi crize suprapuse şi a menţionat că Egiptul s-a pregătit pentru cele mai pesimiste scenarii pentru a-şi îndeplini obiectivele de creştere.
Ministrul Finanţelor, Ahmed Kouchouk, a prezentat cadrul fiscal pe termen mediu care susţine acest cadru naţional. Acesta include reforme ale sistemelor fiscale şi vamale şi măsuri pentru restabilirea încrederii în administrarea veniturilor.
Ministrul a afrimat că veniturile fiscale au crescut cu aproximativ 35% în anul fiscal 2024/2025 fără introducerea de noi taxe.
El a menţionat, de asemenea, că guvernul îşi propune să reducă datoria publică sub 80% din PIB pe termen mediu.
Planurile includ, de asemenea, reducerea datoriei externe cu între 1 şi 2 miliarde de dolari anual, diversificând în acelaşi timp sursele de finanţare externă pentru a reduce costurile şi a prelungi termenele de rambursare.
La rândul său, Kamel Al-Wazir, viceprim-ministru pentru dezvoltare economică şi ministru al transporturilor şi industriei, a prezentat un plan urgent pentru accelerarea creşterii industriale.
Strategia este construită pe şapte piloni principali, concentrându-se în special pe extinderea producţiei locale prin crearea de noi industrii care pot satisface nevoile pieţei interne şi pot reduce dependenţa de importuri.
De asemenea, îşi propune să extindă baza industrială pentru a sprijini exporturile, în special în sectoarele care se bazează pe materii prime şi resurse deja disponibile în Egipt sau în care tehnologiile de producţie locale pot fi dezvoltate eficient.

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.