Profesorul de economie Cristian Păun afirmă că abia acum se văd efectele unei perioade îndelungate de deficit bugetar excesiv, care a încput încă din 2019. Sepcialistul consideră că este „aproape imposibil, deci foarte păgubos” ca Banca Naţională să încerce să se lupte astăzi să mai ţină un curs artificial scăzut sau stabil cu resursele pe care le are în rezerva sa. „N-are sens să faci acest lucru, e bine să începi să laşi cursul de schimb liber, cum n-ai făcut-o de foarte multă vreme”, afirmă Păun. În legătură cu votul românilor din turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, profesorul spune că aceştia ar trebui să fie „măcar chibzuiţi” şi „să nu-şi agraveze şi mai mult nota de plată”.
„Abia acum vedem efectele acestei perioade îndelungate de deficit bugetar excesiv. Noi am început cu derapaje în 2019 şi de atunci până astăzi nu am reuşit să rezolvăm problema deficitului, dimpotrivă, perspectivele de a rezolva această problemă, având în vedere perspectivele electorale, se îngustează pe zi ce trece. Şi atunci, astăzi vedem oalele sparte. Începem deja să vedem cu adevărat costul derapajelor economice din ultimii ani şi la care se pot adăuga alte probleme, în funcţie de ce se întâmplă la votul din următorul tur de scutin.Pentru că tot ce vedem acolo poate schimba radical situaţia în rău sau poate da speranţe că situaţia se poate îmbunătăţi dacă se vor concentra politicienii pe partea de reformă a statului român”, a declarat Cristan Păun la Digi 24.
Profesorul universitar de economie arată că inflaţia în România va fi mare în continuare inflaţie mare şi că, cel mai probabil, acum nu mai este posibil doar prin inflaţie să se acopere „găurile negre” create „de ani buni de o guvernare proastă”.
„Începem să vedem această inflaţie răsfrângându-se asupra unui alt tip de inflaţie, cea din zona cursului de schimb, altfel spus, câţi lei dăm pe un euro. Până acum am văzut doar că au crescut preţurile vis-a-vis de câţi lei dăm pe o pâine, dar încet-încet vom vedea această inflaţie răsfrâgându-se şi asupra cursului de schimb, ceea ce evident va avea efecte ulterioare asupra altor preţuri. Pentru că importăm foarte multe lucruri astăzi în România şi evident că în lei le vom plăti mult mai scump”, a explicat Păun.
Acesta spune că sunt şi „nişte mici avantaje”, în sensul unor corecţii pe zona balanţei comerciale, iar „nişte exportatori vor fi fericiţi o perioadă” prin această corecţie a balanţei comerciale, care s-a deteriorat „după ani buni de stabilitate artificială a leului”.
„S-ar putea însă ca aceste presiuni acumulate din această dorinţă de a avea un leu stabil multă vreme să genereze un derapaj destul de mare, o depresurizare destul de mare în această zonă şi să vedem într-adevăr destul de repede şi fără posibilitate de a opri cursul de schimb deprecieri către 5,5-6 lei”, a avertizat Cristian păun.
Profesorul a explicat că, întrucât faţă de acum zeci de ani România este astăzi „mult mai deschisă capitalului străin”, „mult mai expusă pe capitalurile străine”, „mult mai expusă pe comerţul exterior decât era acum 20-30 de ani”, ceea ce înseamnă că este „aproape imposibil, deci foarte păgubos ca Banca Naţională să încerce să se lupte astăzi să mai ţină un curs artificial scăzut sau stabil cu resursele din rezerva sa.
„N-are sens să faci acest lucru, e bine să începi să laşi cursul de schimb liber, cum n-ai făcut-o de foarte multă vreme. Cu părere de rău spun că, iară, vecinii noştri bulgari adoptă euro de la 1 ianuarie, ceea ce noi trebuia să facem poate de mult mai multă vreme. Poate nu ajungeam în aceste probleme bugetare dacă ne întreptam şi mai mult către integrarea monetară care venea cu nişte corsete mult mai bune pe parte de guvernanţă. Asta este, a creat mult hazard moral menţinerea acestei tiparniţe în mâna noastră şi ne-am bătut joc şi de tiparniţe şi de buget şi acum românii vor plăti, pentru că totdeauna românii plătesc, fie prin inflaţie, fie prin deprecierea cursului de schimb, fie prin taxe mai mari”, A spus Cristian Păun.
Acesta a explicat că „încet-încet” vine şi „nota de plată” a acestor „ani de neputinţă” şi de „încăpăţânare de a nu face reforme în România, de a moderniza România”.
„A fost o încăpăţânare, un conservatorism din ăsta încăpăţânat de a nu face lucrurile aşa cum trebuie. Iar acum, vedem, începe să vină încet-încet nota de plată. Românii ar trebui să fie măcar chibzuiţi să nu-şi agraveze şi mai mult nota de plată, adică să nu adauge şi mai multe pierderi pe nota de plată, măcar să limităm pierderile. Eu zic că votul care va fi foarte curând va fi exact despre acest lucru, să încercăm să limităm, de cât posibil, pierderile pe care oricum le vom avea pentru repararea situaţiei”, a conchis profesorul Cristian Păun.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
