Fostul ministru al Fondurilor Europene Cristian Ghinea, cel care a coordonat redactarea PNRR, vorbeşte despre realizările şi eşecurile acestuia, afirmând că Autostrada Moldovei - A7 este cea mai mare investiţie dintre toate PNRR-urile din Uniunea Europeană, deşi nu e nici ea finalizată. Cât despre lecţia PNRR, Ghinea consideră că politicul este important: ”Dacă ai oameni răuvoitori, proşti sau hoţi, vei avea un program implementat cu mari sincope”.
Cristian Ghinea a vorbit, într-un interviu pentru Libertatea, despre supracontractarea PNRR, datorată, în opinia sa, faptului că ”guvernele ulterioare au tratat PNRR-ul ca pe un fel de puşculiţă a lui Moş Crăciun”.
”Guvernul Bolojan a redus foarte mult. Deci eu am depus un proiect de fix 28 şi ceva de miliarde de euro, tanda pe manda, cu o mică rezervă în caz de ratare. Această mică rezervă a ajuns la aproape dublarea sumei. De ce? Pentru că au fost miniştri slabi la fonduri europene. Era aşa, un fel de bătaie între baroni care să-şi bage proiectele acolo. Şi au fost slabi şi au ajuns la o supracontractare de 200%. În acest fel, ai creat o problemă de aşteptări şi o problemă de bani. Au început mai multe proiecte decât aveau bani, în condiţiile în care am lăsat un PNRR de 29 de miliarde şi acum sunt 20 de miliarde pe masă. Asta este partea proastă. Partea bună este că partea de granturi a fost cheltuită în proporţie de 90%”, a susţinut Ghinea.
În ceea ce priveşte domeniul Transporturilor, Ghinea a arătat că Autostrada Moldovei – A7 este cel mai mare proiect dintre toate PNRR-urile din Uniunea Europeană, chiar şi nefinalizată.
”Vă dau un exemplu de care sunt cel mai mândru şi personal: când am fost pentru prima oară pe A7 cu maşina, mi-am făcut o poză şi am zis: «Uite, am pus şi eu o cărămidă la autostrada asta, că dacă nu eram acolo, probabil că mai dura 20 de ani până se găsea finanţare pentru cel mai mare proiect unic». Cel mai mare proiect din toată Uniunea Europeană, din toate PNRR-urile, este A7”, a declarat Cristian Ghinea.
El a explicat că, deşi tronsonul de la Bacău la Paşcani nu este gata, România nu este penalizată întrucât s-a renegociat cu Comisia Europeană.
”Principiul iniţial din regulament era aşa: dacă tu ai un proiect şi nu e gata până la deadline (adică până la 31 august 2026), dacă nu era 100% finalizat, nu îţi dădeau 100% din bani. Şi România a negociat aşa: dacă e la 95% finalizat, îmi dai 95% din bani. Adică pierd 5%, nu 100%. Asta este o «şmecherie» pe care a făcut-o actualul Guvern cu Comisia şi asta ne va salva foarte mulţi bani”, a adăugat Ghinea.
De altfel, a spus el, fiecare proiect va fi luat separat pentru a se vedea gradul de finalizare şi câţi bani se vor primi pentru el.
În ceea ce priveşte Sănătatea, Ghinea a afirmat că este ”cea mai urâtă situaţie”, unde ”am pus 2,4 miliarde de euro şi au renunţat la 1,3 miliarde de euro, deci mai mult de jumătate”, astfel că din cele 26 de spitale aflate iniţial pe listă ”pot fi gata şapte, dacă se negociază bine pe hârtii”.
Totodată, el a criticat ”capacitatea unor miniştri de a cheltui banii”, referindu-se la Sănătate, în timp ce a lăudat ministerele Transporturilor, Dezvoltării şi Educaţiei.
La capitolul Educaţie, Ghinea a amintit că s-au pierdut bani pentru liceele agricole, din cauza neînţelegerilor dintre ministerele Educaţiei şi Agriculturii, dar şi pentru campusurile şcolare din mediul rural, din care a fost realizat doar unul, întrucât ”fiecare director de şcoală vrea să facă la el, primarul vrea la el”.
În ceea ce priveşte Digitalizarea, Ghinea a vorbit despre ”o mare luptă între SRI şi STS – cine să aibă butoanele” de la cloudul guvernamental, astfel că s-au pierdut doi ani.
El a spus că ”STS, SRI, şi-au împărţit butoanele între ei şi l-au fragmentat foarte mult (cloud-ul – n.r.)”, deşi ”toate instituţiile din România trebuiau să urce acolo”.
”Va trebui să fie negociată investiţia asta, ce consideră Comisia Europeană că e acceptabil, că e funcţional. Ok, vor închide ochii şi vor spune că, dacă sunt 30, înseamnă că e funcţional şi ne vor da banii pe cloud. Dar nu este acea mare jucărie SF care se putea face cu jumătate de miliard de euro, cât au fost pentru digitalizare pe partea asta. Este o realitate. S-au pierdut bani şi de la buletinele electronice de identitate: trebuiau să fie 8 milioane şi au ajuns două milioane”, a adăugat Ghinea.
El a arătat că, în toată perioada de implementare a PNRR, în 87% din timp a fost PSD la guvernare.
”Dacă a fost vorba de cheltuit bani, s-au mai priceput; dacă a fost vorba de reformă… Vă dau exemplul companiilor de stat. Eu cred că un mare succes al PNRR este că a pus lupa pe acest subiect. Pentru prima oară avem transparenţă, pentru prima oară ştim câte avem, pentru că i-am obligat. Este jalon în PNRR să ştim câte companii de stat avem. Nu ştia nimeni. Am aflat: avem 1.700. Avem nu numai numărul lor, dar avem şi un tablou de bord public unde ne spune despre fiecare câţi angajaţi are, ce profit, de ce există, bugetul… Am pus cu mâna mea acest jalon în PNRR. Pe de altă parte, au folosit reforma asta: au zis să facem concursuri cu profesionişti. Ce-a făcut PSD-ul? Şi-au pus oamenii lor. Au zis: «Ăştia sunt profesionişti, nu-i mai schimbă nimeni»”, a declarat Ghinea.
Întrebat despre lecţia PNRR, Ghinea a afirmat: ”Lecţia ar fi că nu se implementează singur. Politicul este important. Nu este un motor pe care îl dai cheie şi el pleacă. Dacă ai oameni răuvoitori, proşti sau hoţi, vei avea un program implementat cu mari sincope”.
Medikatv.ro
