Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) propune ca guvernul să fie format din 15 ministere, similar cu cele din Germania şi Olanda, faţă de structura actuală cu 24 de miniştri, plus prim-ministrul, considerând necesară ”o regândire a structurii guvernamentale şi o adaptare a programului de guvernare la noile realităţi economice şi sociale”.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

”Faţă de structura actuală cu 24 de miniştri, plus prim-ministrul, CNIPMMR propune o structură mai suplă şi adaptată nevoilor României pentru o guvernare modernă”, arată CNIPMMR.

Consiliul propune ca guvernul să fie format din 15 ministere, similar cu cele din Germania şi Olanda, astfel: Ministerul Economiei şi Energiei; Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului; Ministerul Finanţelor Publice; Ministerul Fondurilor Europene; Ministerul Antreprenoriatului, Comerţului şi Tehnologia Informaţiei; Ministerul Muncii; Ministerul Sănătăţii; Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului; Ministerul Culturii şi Diasporei; Ministerul Apărării Naţionale; Ministerul Administraţiei şi Internelor; Ministerul Justiţiei; Ministerul de Externe; Ministerul Agriculturii şi Protecţiei Mediului; Ministerul Transporturilor.

Pentru asigurarea unui mod de lucru cât mai eficient, CNIPMMR propune ca doi dintre membrii cabinetului să aibă funcţia de viceprim-ministru pentru domeniile economic şi social, având în coordonare următoarele ministere: Domeniul economic (Ministerul Economiei şi Energiei; Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului; Ministerul Finanţelor Publice); Ministerul Fondurilor Europene; Ministerul Antreprenoriatului, Comerţului şi Tehnologia Informaţiei); Domeniul social (Ministerul Muncii; Ministerul Sănătăţii; Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului; Ministerul Culturii şi Diasporei).

”Având în vedere nevoia restartării politicilor guvernamentale, adoptarea unor noi măsuri pentru o guvernare eficace este necesară pentru o dezvoltare durabilă şi sustenabilă”, arată Consiliul.

De asemenea, CNIPMMR solicită trecerea ”la o viziune pragmatică şi realistă a guvernului”, prin implementarea măsurilor specifice domeniilor majore pentru dezvoltarea României.

”Guvernul nu ar trebui să mai emită nicio OUG, în domeniul economic şi fiscal, raportat la  volumul imens de legislaţie deja existent. Încrederea în sistemul fiscal este o condiţie esenţială pentru investitori, predictibilitatea fiind unul dintre cei mai importanţi factori care influenţează deciziile de investiţii. Până la 1 septembrie 2019 au fost emise 61 de Ordonanţe de Urgenţă, 162 de legi şi 639 de Hotărâri de Guvern, iar în anul 2018, au fost adoptate 114 Ordonanţe de Urgenţă, 354 Legi şi 1.029 Hotărâri de Guvern”, spun reprezentanţii CNIPMMR.

Aceştia cer totodată măsuri pentru creşterea nivelului investiţiilor publice.

”Potrivit 'Raportului de ţară din 2019 pentru România' publicat de Comisia Europeană, România 'a înregistrat progrese limitate în ceea ce priveşte pregătirea proiectelor de investiţii publice şi stabilirea priorităţilor în acest domeniu'. Astfel, este necesară acordarea unei atenţii deosebite asupra aspectelor calitative ale investiţiilor întrucât calitatea acestora este marcată în continuare de deficienţe de gestionare, de schimbări frecvente ale priorităţilor şi de dificultăţi în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor UE, iar investiţiile private sunt afectate de persistenţa incertitudinii juridice şi a birocraţiei”, adaugă ei.

Mai mult, ei afirmă că împrumuturile publice realizate trebuie să meargă spre zona investiţiilor pentru asigurarea dezvoltării economice şi nu în zona dedicată salariilor şi pensiilor, împrumuturile devenind nesustenabile. Conform BNR în perioada ianuarie - iunie 2019, datoria externă totală a crescut cu 4,254 miliarde euro.

De asemenea, infrastructura reprezintă un element cheie al dezvoltării oricărei economii.

”Investiţiile în infrastructura de transport, energie şi mediu ar consolida potenţialul de creştere pe termen lung al economiei şi ar avea un impact pozitiv asupra nivelului de trai al populaţiei”, arată conducerea CNIPMMR.

Consiliul vorbeşte şi de majorarea gradului de absorbţie al fondurilor europene pentru exerciţiul 2021-2027.

”În România, absorbţia fondurilor europene este lentă fiind necesare măsuri pentru o bună utilizare a fondurilor UE şi a altor tipuri de sprijin financiar disponibile. Creşterea gradului de absorbţie, simplificarea birocraţiei în domeniu şi eliminarea blocajelor sistemice trebuie să reprezinte o prioritate”, potrivit CNIPMMR.

Consiliul consideră că este necesară asigurarea creşterii calităţii serviciilor publice, testarea periodică/perfecţionarea periodică a bugetarilor, asigurarea cadrului necesar angajării răspunderii directe a bugetarilor pentru greşelile/abuzurile/neregularităţile acestora. ”În plus, se impune evaluarea şi monitorizarea permanentă a activităţii bugetarilor, cu rezultate directe asupra nivelului salariului lor, pentru a diferenţia salarizarea în funcţie de performanţa”, adaugă reprezentanţii CNIPMMR.

Ei spun că sunt necesare măsuri pentru încurajarea producţiei şi exporturilor care asigură o creştere economică sănătoasă, faţă de una bazată pe consum şi importuri şi cer realizarea unui dialogul social calitativ.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.