Consiliul Fiscal atrage atenţia că menţinerea calendarului actual de aplicare a legii pensiilor, în lipsa unor măsuri compensatorii credibile şi de amploare, ar face cvasi-imposibilă o reducere a deficitului bugetar în anul 2021 faţă de nivelul din acest an.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

”CF atrage din nou atenţia că menţinerea calendarului actual de aplicare a legii pensiilor, în lipsa unor măsuri compensatorii credibile şi de amploare, ar face cvasi-imposibilă o reducere a deficitului bugetar în anul 2021 faţă de nivelul din anul curent, în condiţiile în care acesta este deja periculos de înalt. Revenirea la sustenabilitate fiscal-bugetară este esenţială pentru parcurgerea acestei perioade foarte dificile şi reclamă reconsiderarea calendarului de aplicare a legii a pensiilor, precum şi comunicarea din timp, publică, a planurilor de politică fiscal-bugetară”, arată Consiliul Fiscal în raportul anual pe 2019.

Bugetul general consolidat pentru anul 2019 a fost fundamentat pe un scenariu de evoluţie macroeconomică carea estimat o creştere în termeni reali a PIB de 5,5%, cu o ţintă de deficit bugetar de 2,76% din PIB, respectiv un deficit în termeni ESA 2010 de 2,78% din PIB. Deficitul structural estimat în acel moment pentru anul 2019 era de 2,97% din PIB, abătându-se astfel substanţial de la obiectivul pe termen mediu, de 1% din PIB.

”În luna aprilie, Guvernul a adoptat în mod excepţional proiectul de rectificare a bugetului general consolidat, în contextul declarării manifestării unor circumstanţe extraordinare reprezentate de pandemia COVID-19. CF îşi menţine evaluarea cu privire la coordonatele cadrului fiscal-bugetar pentru anul 2020 din opinia sa cu privire la proiectul de rectificare bugetară publicată în 24 aprilie, considerând că, pe lângă scenariul macroeconomic asumat de Guvern şi care conduce la un deficit de 6,7%, este prudent să fie avute în vedere încă două scenarii fundamentate pe o contracţie mai severă a PIB real. Cele două scenarii ar conduce la deficite bugetare pentru anul 2020 de 8,1% -8,9% şi respectiv, 9,9% -10,4% din PIB, mult peste estimarea curentă a Guvernului. Balanţa riscurilor aferentă acestor estimări înclină, în opinia CF, pe partea negativă, respectiv înregistrarea unui nivel mai ridicat al deficitului bugetar”, mai arată Consiliul Fiscal.

De asemenea, deficitul structural s-a deteriorat semnificativ în 2019, la 4,3% din PIB, comparativ cu 2,92% în anul 2018, 3,05% din PIB în 2017, 1,9% din PIB în 2016 şi 0,4% din PIB în anul 2015. De menţionat şi valoarea foarte ridicată a deficitului primar structural, care a atins 5,2% în anul 2019 (cel mai ridicat nivel din UE), aflat în creştere constantă în ultimii patru ani, de la numai 0,4% în anul 2015.

În anul 2019 activitatea economică din România a continuat să evolueze pe un trend ascendent, ritmul de creştere stabilizându-se în apropierea nivelului de 4% (4,1% avans în termeni reali, faţă de 4,4% în anul precedent). Astfel, după o perioadă de creşteri succesive începând cu anul 2011, nivelul PIB real din anul 2019 este cu 28,3% mai mare decât cel înregistrat în anul 2008 când se consemnase valoarea maximă din perioada ante-criză. Traiectoria economiei româneşti se înscrie în tendinţele constatate la nivelul UE, unde anul 2019 a marcat un avans moderat, dar stabil în contextul unor evoluţii pozitive în relaţiile comerciale SUA-China, echilibrul fiind însă unul fragil pe fondul tensiunilor geopolitice şi sociale existente. Prin comparaţie cu celelalte state UE, România s-a menţinut în grupul top al creşterii economice la nivel european, în urma Irlandei (5,5%), Ungariei (4,9%), Maltei (4,4%) şi Estoniei (4,3%), scrie CF.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.