Noul cadru de reglementare privind pieţele digitale (Digital Markets Act) reprezintă o oportunitate pentru sectorul IT din Romania, precizează Consiliul Concurenţei. Anumite practici ale platformelor digitale cu o putere foarte mare de piaţă, cum sunt marile servicii de intermediere online, motoarele de căutare, magazinele de aplicaţii, serviciile de reţele de socializare etc, vor fi considerate ilegale în orice circumstanţe şi interzise ca atare.
”Noul cadru de reglementare privind pieţele digitale (Digital Markets Act) reprezintă o oportunitate pentru sectorul IT din România şi nu numai, având în vedere că dezvoltatorii de aplicaţii, afacerile care folosesc platforme de tip marketplace, respectiv orice alţi utilizatori de afaceri sau consumatori vor putea beneficia de pe urma acestora. Astfel, noile reglementări stabilesc faptul că anumite practici ale platformelor digitale cu o putere foarte mare de piaţă, cum sunt marile servicii de intermediere online, motoarele de căutare, magazinele de aplicaţii, serviciile de reţele de socializare etc, vor fi considerate ilegale în orice circumstanţe şi interzise ca atare”, anunţă autoritatea de concurenţă.
Spre exemplu, vor fi interzise practici precum cele de a bloca utilizatorii să dezinstaleze aplicaţii preinstalate, de a clasa propriile produse mai sus în ierarhie prin comparaţie cu cele ale competitorilor, de a urmări utilizatorii finali în afara serviciului de bază al platformei în scopul publicităţii direcţionate, fără a avea consimţământ sau de a obliga dezvoltatorii de aplicaţii să folosească anumite servicii, cum ar fi sisteme de plată sau de identificare, pentru a fi listaţi în magazinele de aplicaţii.
De asemenea, marile platforme vor trebui să permită utilizatorilor de afaceri să acceseze datele pe care le generează în utilizarea platformei, să permită utilizatorilor de afaceri să-şi promoveze ofertele şi să încheie contracte cu clienţii lor în afara platformei, să ofere companiilor care fac publicitate pe platformă instrumentele şi informaţiile necesare pentru a-şi efectua propria verificare independentă a reclamelor lor şi să asigure condiţii generale de acces echitabile, rezonabile şi nediscriminatorii pentru utilizatorii comerciali.
„Scopul final este ca raporturile de putere dintre utilizatori şi marile platforme să fie duse într-o zonă cât mai echilibrată, pentru a evita situaţii în care discriminarea, exploatarea sau excluderea din piaţă apar în mod sistematic. Vom lucra cu oficialii Comisiei Europene pentru a ne asigura că noul cadru de reglementare este respectat. De asemenea, vom continua să aplicăm regulile clasice de concurenţă când vom considera că acest lucru este oportun”, a declarat preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu.
Preşedintele autorităţii române de concurenţă a făcut parte din delegaţia care a reprezentat Reţeaua Europeană a Autorităţilor de Concurenţă la reuniunea Grupului la nivel înalt în care s-au discutat aspecte de interes comun referitoare la implementarea noilor reguli privind asigurarea unor pieţe online echitabile şi competitive.
Grupul la nivel înalt reuneşte 30 de reprezentanţi numiţi din Organismul autorităţilor europene de reglementare în domeniul comunicaţiilor electronice (OAREC), Autoritatea Europeană pentru Protecţia Datelor (AEPD) şi Comitetul European pentru Protecţia Datelor (CEPD), Reţeaua Europeană de Concurenţă (ECN), Reţeaua de Cooperare pentru Protecţia Consumatorului (CPC) şi Grupul autorităţilor europene de reglementare în domeniul serviciilor mass-media audiovizuale (ERGA). Grupul, înfiinţat în martie 2023, are un mandat de doi ani şi se va întruni cel puţin o dată pe an.
În România, Consiliul Concurenţei este instituţia care monitorizează activitatea platformelor online şi poate aplica sancţiuni în cazul în care acestea nu au un comportament corect şi transparent faţă de companiile care le utilizează serviciile, punând, astfel, în aplicare Regulamentul european în domeniu, numit şi Platform to Business – P2B.
Regulamentul are ca scop crearea unui mediu online competitiv, echitabil şi transparent prin impunerea unui set de obligaţii specifice, lăsând implementarea efectivă a acestuia în sarcina statelor membre. La nivel naţional, având în vedere că din ce în ce mai multe afaceri migrează către mediul online, se urmăreşte protejarea companiilor care utilizează servicii de intermediere online, dar şi de servicii de motoare de căutare online în relaţia lor cu orice furnizor de astfel de servicii.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
