Consumul de energie electrică la nivelul României ar putea creşte cu 20% până în 2030, cea mai mare majorare fiind în gospodării, arată unul din scenariile proiectate în Strategia Energetică a României 2016-2030, a declarat marţi Radu Dudău, coordonatorul proiectului, în cadrul conferinţei ”INDUSTRIA ENERGETICĂ, DE LA STRATEGIA NAŢIONALĂ LA INVESTIŢIILE COMPANIILOR”, organizată de agenţia de presă News.ro.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

”Vedem o creştere destul de clară pe segmentul de consum energie electrică. Până în 2030 (...) o creştere de aproape 20% a consumului de energie electrică. Veţi vedea o creştere şi în sectorul industrial. Cea mai mare creştere este pe segmentul casnic, gospodării, pentru că vedem o electrificare a consumului de energie în gospodării, servicii şi agricultură - relativ constant. Şi o creştere notabilă, dar nu spectaculoasă, în domeniul transporturilor”, a spus Dudău.

Acesta spune că strategia prezintă cinci obiective strategice: securitate energetică, energie curată, pieţe ale energiei competitive, modernizarea sistemului de guvernanţă energetică şi reducerea sărăciei energetice şi protecţia consumatorului vulnerabil.

Problema sărăciei energetice în România este una acută, arată analiza autorităţilor.

”Problema noastră specifică este această componentă de sărăcie energetică, faptul că o parte importantă a cetăţenilor României au greutăţi în a-şi plăti facturile la energie şi chiar în a avea acces la energie în mod civilizat”, a menţionat Dudău.

De asemenea, în strategie este luat în calcul şi parcul de generare de energie electrică.

”Cum stăm în realitate cu capacităţile de producţie de energie electrică în România? Vedem către 2030 o scădere de la un pic peste 18.000 MW undeva la 16.000 MW (putere instalată, n.r.)”, precizează Dudău.

În context, o problemă crucială pe care trebuie să o rezolve Strategia energetică este asigurarea înlocuirii parcului de capacităţi de producţie energie electrice, în special în zona de cărbune şi de gaze naturale.

Termocentralele care folosesc combustibili fosili trebuie să achiziţioneze certificate de emisii, al căror preţ este în creştere.

”În timp, povara acestor certificate asupra capacităţilor pe bază de cărbune şi de gaz natural, dacă nu sunt extrem de eficiente şi de ecologice, va apăsa tot mai mult”, a punctat Dudău.

La rândul său, prezent la eveniment, secretarul de stat din Ministerul Energiei, Corina Popescu, a declarat că Strategia energetică prezintă mai multe scenarii din perspectiva consumatorilor.

”Ne dorim ca această Strategie să tragă nişte semnale investiţionale. Al doilea obiectiv: analizăm şi am analizat şi suportabilitatea din perspectiva consumatorului final. Nu facem o strategie pentru sector, nu îmi doresc să mai aud reproşuri (privind investiţii inutile, n.r.). Ne dorim ca investiţiile care se vor face să aibă cumva un suport”, a spus Popescu.

Documentul final al Strategiei Energetice a României 2016-2030, principalul proiect asumat de către actualul ministru al Energiei, Victor Grigorescu,  urmează să fie pus în dezbatere în perioada următoare.

În document vor fi avute în vedere, între altele, proiectul reactoarelor nucleare 3 şi 4 ale centralei din Cernavodă, hidrocentrala de acumulare prin pompaj Tarniţa-Lăpuşteşti, precum şi o termocentrală nouă la Rovinari şi noi capacităţi de interconectare şi interconexiune, proiecte care împreună necesită investiţii de aproape 10 miliarde de euro.

Conferinţa ”INDUSTRIA ENERGETICĂ, DE LA STRATEGIA NAŢIONALĂ LA INVESTIŢIILE COMPANIILOR”, a fost organizată de Agenţia de presă News.ro, cu sprijinul Ministerului Energiei şi al partenerilor Nuclearelectrica, OMV Petrom, Euro Insol şi Asociaţiei Române pentru Promovarea Eficienţei Energetice.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.