Fordaq, comunitatea forestierilor din România, a anunţat, joi, că o iniţiativă legislativă propusă de Liviu Dragnea în domeniul pădurilor, privind interzicerea exporturilor de buştean şi cherestea, ar aduce pierderi de 1 miliard de euro dacă ar fi implementată.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

"Sectorul forestier s-a  procoposit,  în ultimele  zile  ale campaniei  electorale,  cu  un proiect de lege - 340/2019, privind  interzicerea  exporturilor  de  buştean şi  cherestea, un proiect anunţat în campania electorală de către Liviu  Dragnea şi depus ca iniţiativă legislativă la Camera Deputaţilor joi, 23 mai, cu trei zile înainte de finalul campaniei electorale. Tema opririi exporturilor a fost vehiculată în mod oportunist de către diferiţi  lideri de opinie, regăsindu-se în diferite proiecte legislative, care au fost respinse în urma  dezbaterilor din Parlament. În acest sens dezbaterile şi  punctele de vedere transmise de către Guvern în 2015 şi 2017 pot fi consultate pe pagina Camerei Deputaţilor", se arată în comunicat.

Aceasta arată că percepţia  celor care se informează pe Facebook, legată de trenurile pline cu buştean, care  părăsesc România şi golesc versanţii de păduri, este falsă.  

"Acele trenuri cu buştean vin în România nu pleacă! În ultimii 3-4 ani, România a importat în mod constant aproximativ 3 milioane mc de lemn rotund anual, în timp ce exporturile s-au situat sub 100 000 mc de buştean anual! Exporturile de cherestea de  răşinoase se bazează în mare măsura pe lemn importat, prin urmare ce logică ar exista în oprirea acestor exporturi? Deşeurile şi rumeguşul rezultate din prelucrarea acestui volum uriaş de lemn provenit din import ajută la echilibrarea cererii interne de resursă pentru industria plăcilor, industria peleţilor şi a producerii de energie pe bază de biomasă. Oprirea acestor fluxuri de export cherestea ar avea drept consecinţă imediată oprirea fluxurilor de import lemn rotund, cu efecte colaterale majore prin afectarea industriei plăcilor, a peleţilor şi a lemnului de foc", a declarat Cătălin Tobescu, reprezentant Fordaq, Comunitatea Forestierilor din România.

Comunitatea afirmă că pierderile economice imediate ar fi de 500 milioane  euro, contravaloarea exporturilor de cherestea, pierderi dublate prin efectele colaterale în industria plăcilor, a peleţilor şi prin pierderea de resursă pentru energia din biomasă. Concomitent, ar disparea ca resursă pentru lemnul de foc deşeurile obţinute din producerea cherestelei de foioase pentru export, adică echivalentul a 1 milion mc lemn de foc.

"Preţurile în piaţa lemnului  din România au scăzut cu 20% faţă de anul trecut. Vă invit să vedeţi în acest sens rezultatele licitaţiilor organizate de către Regia Naţională a Pădurilor Romsilva. Scăderea preţurilor arată un excedent de resursă în piaţă, în niciun caz un deficit care să justifice oprirea exporturilor. Excedentul de lemn  din piaţă este dat de volumele uriaşe de masă lemnoasă disponibile în Europa Centrală -  Cehia şi Slovacia în principal, apoi Germania şi Italia, ca efect al  atacurilor de gândaci de scoarţă şi a doborâturilor masive de vânt. O oprire a exporturilor de cherestea ar avea ca efect un blocaj suplimentar al pieţei lemnului, în condiţiile în care echilibrul financiar al admnistraţiilor silvice este deja foarte precar. Lipsa de piaţă pentru resursa de lemn  conduce la neexecutarea lucrărilor de îngrijire a pădurilor, cu efecte pe termen lung asupra stării de sănătate a pădurilor", explică reprezentantul Fordaq.

Unul dintre principiile de baza în administrarea pădurilor este valorificarea superioară a masei lemnoase. Din sortarea masei lemnoase primare rezultă sortimente superioare, valorificabile industrial şi lemn de foc, potrivit forestierilor.

"Oprirea exporturilor de cherestea ar conduce la diminuarea cererii de buştean de gater şi implicit la scăderea volumului de masă lemnoasă exploatată, cu efect colateral în restrângerea ofertei de lemn de foc! Un calcul  simplu ne arată că dispariţia celor 500.000 mc cherestea de fag exportată, cherestea obţinută cu un randament mediu de 40% din buştean, ar conduce la un volum de buştean  prelucrat mai  mic cu 1,2  milioane mc. Cum randamentul mediu de sortare din lemn  rotund este în medie de 50%, rezultă că dispariţia exportului de cherestea de fag ar  conduce indirect la dispariţia din piaţă a unui volum de 1,2  milioane mc lemn de foc, volum la care se adaugă deşeurile din prelucrarea primară utilizate ca lemn de foc – acei baloţi de lăturoaie pe care îi  găsim în toată partea de Sud a României ca resursă de lemn de foc", spun reprezentanţii Fordaq.

În dezbaterile unor proiecte similare din 2015 şi 2017 care vizau oprirea exporturilor de lemn brut, punctele de vedere tehnice transmise de către Guvern au fost explicite, adaugă ei.

Tema opririi exporturilor de buştean şi cherestea este complet defazată faţă de temele dezbătute pe plan European, cu impact asupra domeniului pădurilor: noua strategie forestieră europeană, bioeconomie, economie circulară, energii  regenerabilemai spun ei.

"Lemnul, ca resursă naturală regenerabilă, menţinerea biodiversităţii şi creşterea stabilităţii pădurilor se află în centrul tuturor acestor politici. Invităm factorii de decizie să revină la discuţii serioase despre problemele reale ale domeniului pădurilor", concluzionează Fordaq.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.