Companiile din zona euro se pregătesc pentru revendicări salariale mai mari din partea angajaţilor, pe fondul creşterii costului vieţii provocate de războiul din Iran şi de scumpirea energiei, potrivit unui sondaj publicat vineri de Banca Centrală Europeană (BCE), transmite Reuters.
Aproximativ 40% dintre marile companii intervievate de BCE au declarat că anticipează solicitări de majorare a salariilor sau consideră că există riscul apariţiei acestora, faţă de numai 20% în sondajul precedent, publicat în iulie. Evoluţia sugerează că presiunile inflaţioniste încep să influenţeze negocierile salariale.
Cu toate acestea, ritmul general de creştere a salariilor este estimat să încetinească de la 3,2% în 2025 la 3% în 2026 şi 2,9% în 2027. Reducerea ar urma însă să fie mai lentă decât anticipau companiile în urmă cu trei luni.
Rezultatele sondajului sunt importante pentru BCE, care a decis joi să menţină dobânzile neschimbate, dar a semnalat posibilitatea unei majorări la următoarea reuniune. Instituţia urmăreşte dacă scumpirea energiei începe să se transmită către salarii, ceea ce ar putea alimenta un nou val de creşteri ale preţurilor.
Companiile întâmpină în continuare dificultăţi în transferarea costurilor suplimentare către consumatori, care se orientează tot mai mult către produse şi servicii mai ieftine. Aproximativ 90% dintre firmele care vând direct populaţiei au declarat că pot transfera doar parţial sau într-o măsură limitată costurile în preţurile finale, comparativ cu mai puţin de jumătate dintre companiile care furnizează produse şi servicii altor întreprinderi.
În consecinţă, ritmul de creştere a preţurilor de vânzare ar putea încetini în lunile următoare, deşi numeroase companii anticipează menţinerea presiunilor asupra costurilor şi în 2027, pe fondul expirării contractelor de protecţie împotriva fluctuaţiilor de preţ, al scumpirii produselor agricole şi al efectelor întârziate ale majorărilor anterioare.
Sondajul BCE evidenţiază şi o concentrare tot mai mare a investiţiilor în inteligenţă artificială, servicii cloud, centre de date, apărare şi electrificare. În schimb, industriile tradiţionale, precum cea chimică, alimentară şi textilă, îşi reduc investiţiile din cauza costurilor ridicate, a cererii slabe, a concurenţei externe şi a incertitudinilor politice.



























