Colliers: Piaţa terenurilor s-a mişcat mai lent în primul semestru, când au fost puţine tranzacţii mari. Sunt aşteptate creşteri de preţuri de 5-10% pentru terenurile foarte bune

Retailul rămâne cel mai activ segment, iar rezidenţialul continuă să atragă interes, inclusiv din partea unor jucători noi. Realizatorii raportului atrag atenţia că în zona de autorizare, investitorii din Bucureşti privesc cu un anumit grad de optimism posibilitatea ca aprobarea unor proiecte să devină mai flexibilă, însă evoluţia pieţei depinde de noul Plan Urbanistic General, care va influenţa puternic direcţia dezvoltărilor viitoare.

„Piaţa terenurilor a rămas activă în prima jumătate din 2026, cu numeroase tranzacţii aflate în negociere sau în fază de precontractare, dar cu puţine dealuri mari efectiv închise, pe fondul incertitudinilor legate de costurile energiei, bugetele de construcţie şi contextul politic intern. Terenurile foarte bune, cu parametri clari şi interes direct din partea dezvoltatorilor, pot înregistra creşteri punctuale de 5-10% faţă de anul precedent, în timp ce terenurile fără documentaţii urbanistice valide sau cu acces dificil sunt mai expuse la ajustări”, se precizează într-un comunicat transmis de Colliers. 

În prima jumătate a anului, retailul rămâne cel mai activ segment al pieţei, dar şi rezidenţialul continuă să atragă interes, cu toate că trece printr-o etapă de recalibrare, în timp ce industrialul este mai degrabă într-o zonă de aşteptare. În condiţiile în care un proiect imobiliar cumpărat sau pregătit acum ar putea ajunge pe piaţă peste aproximativ un an şi jumătate - doi ani, evoluţia din primul semestru arată că dezvoltatorii se poziţionează deja pentru următorul ciclu de livrări, vizibil mai ales din 2027, susţin reprezentanţii Colliers.

„În retail, cererea pentru terenuri rămâne susţinută la nivel naţional, chiar dacă numărul tranzacţiilor semnate a fost mai moderat în prima parte a anului. Procesul de securizare a terenurilor continuă într-un ritm bun, iar cererea vine în continuare din partea operatorilor FMCG, a retailerilor şi a dezvoltatorilor, inclusiv a multor jucători locali care pregătesc proiecte de dimensiuni mai mici în oraşe din întreaga ţară. Dinamica este susţinută de extinderea reţelelor comerciale şi de consumul de proximitate, mai ales în oraşele unde proiectele de retail mici şi medii pot acoperi mai rapid cererea locală”, se menţionează în document.

Rezidenţialul rămâne a doua zonă importantă de interes, cu o cerere pentru terenuri în creştere vizibilî în ultimul an, atrăgând cumpărători noi, inclusiv investitori internaţionali. 

„Unii dezvoltatori mari încep să se uite mai atent dincolo de Bucureşti, către oraşele regionale, pe fondul concurenţei tot mai ridicate din Capitală, în timp ce o parte dintre dezvoltatorii locali din marile oraşe întâmpină dificultăţi, ceea ce poate crea oportunităţi pentru parteneriate sau pentru intrarea unor jucători noi. În acelaşi timp, rămâne valabilă şi tendinţa inversă, prin care dezvoltatori din oraşele regionale caută oportunităţi pe piaţa din Bucureşti”, susţin realizatorii analizei. 

Piaţa rezidenţială cunoaşte o perioadă de reaşezare, influenţată inclusiv de schimbările legislative care au modificat accesul la finanţare şi favorizează dezvoltatorii mari, cu o poziţie financiară mai solidă. Cumpărătorii au mai multă putere în negocieri, mai ales că numărul lor este mai redus, însă interesul pentru achiziţii rămâne prezent.

„Piaţa terenurilor trece printr-o etapă de repoziţionare, nu este nicidecum blocată. Vedem multe discuţii, negocieri şi tranzacţii în lucru, chiar dacă numărul deal-urilor mari închise în prima jumătate a anului a fost mai redus. Retailul rămâne cel mai activ segment, iar rezidenţialul continuă să atragă interes, inclusiv din partea unor jucători noi. Diferenţa faţă de anii anteriori este că deciziile se iau mai atent, cu mai multă presiune pe preţ, pe termenele de plată şi pe siguranţa procesului de autorizare”, a declarat  Sînziana Oprea, Director Land Agency la Colliers România.

 

Cerere moderată, în zona industrială

În zona industrială, cererea este moderată, iar investitorii preferă să aştepte oportunităţi mai clare. Dacă jucătorii mari au deja rezerve importante de terenuri şi nu se grăbesc să cumpere, doar dacă apare un teren foarte bine poziţionat sau dacă se potriveşte cu planurile lor, există un interes mai mare pentru proiecte speciale, precum locuinţe pentru studenţi, centre medicale, şcoli şi proiecte educaţionale, se precizează în document. 

Infrastructura continuă să conteze mult în alegerea terenurilor. În Bucureşti, extinderile planificate ale metroului au un anumit impact, însă mai redus decât se aşteptau unii investitori. Autostrada de centură A0 atrage mai vizibil interesul cumpărătorilor, în schimb. Există, însă, şi cumpărători oportunişti, fie investitori care caută terenuri cu potenţial de creştere în timp, fie proprietari care vor să cumpere parcele învecinate pentru consolidări şi extinderi viitoare.

„Pe partea de ofertă, numărul terenurilor scoase la vânzare continuă să crească. Printre vânzători apar tot mai mulţi investitori instituţionali şi străini, unii dintre ei interesaţi să iasă din piaţă pe fondul incertitudinilor politice”, arată realizatorii studiului.

Aceşti atrag atenţia că existăşi alţi proprietari care vor să elibereze capital sau profită de faptul că preţurile au crescut considerabil în ultimii ani, iar unele terenuri au devenit mai atractive în contextul noilor proiecte de infrastructură din apropiere.

„Oferta este mai consistentă decât în trecut, iar acest lucru schimbă echilibrul negocierilor. Tot mai mulţi proprietari sunt interesaţi de vânzare, fie pentru că vor să elibereze capital, fie pentru că preţurile au crescut semnificativ faţă de acum cinci sau zece ani, fie pentru că unele terenuri au devenit mai valoroase odată cu dezvoltarea infrastructurii şi consideră momentul oportun pentru exit. În acelaşi timp, au apărut şi investitori care analizează opţiuni de ieşire, pe fondul incertitudinilor politice. Cumpărătorii, în schimb, reacţionează foarte prudent: sunt mai selectivi, negociază mai atent şi au o poziţie mai bună decât în anii în care piaţa era dominată de vânzători”, precizează  Sînziana Oprea.

 

Cumpărătorii negociază mai atent

La nivelul preţurilor, nu există o direcţie clară pentru întreaga piaţă. Pot apărea creşteri în cazuri punctuale, când un cumpărător are un interes strategic pentru un anumit teren, ceea ce înseamnă un plus de 5-10% în cazul terenurilor bune, cu documentaţii urbanistice în stadiu avansat şi şanse reale de autorizare.

În acelaşi timp, tructura tranzacţiilor arată că puterea de negociere s-a mutat mai mult către cumpărători. Colliers arată că există tot mai multe tranzacţii cu plăţi eşalonate, multe dintre ele legate de obţinerea autorizaţiei de construire, ceea ce le oferă cumpărătorilor mai multă protecţie. „Există însă şi investitori cu bani disponibili imediat, care pot acţiona rapid atunci când apare o oportunitate bună. În acelaşi timp, capitalul românesc este mult mai prezent în piaţă decât în trecut, contribuind la o bază mai diversă de cumpărători”, se menţionează în raport.

 

Autorizarea, una dintre marile variabile ale pieţei

În zona de autorizare, investitorii din Bucureşti privesc cu un anumit grad de optimism posibilitatea ca aprobarea unor proiecte să devină mai flexibilă, însă evoluţia pieţei depinde în continuare de noul Plan Urbanistic General, care va influenţa puternic direcţia dezvoltărilor viitoare. 

În alte oraşe mari, procesul de aprobare a proiectelor a devenit mai dificil, pe fondul presiunilor sociale şi politice tot mai vizibile, atrage atenţia Colliers. 

Per ansamblu, 2026 nu pare să fie un an spectaculos prin numărul tranzacţiilor închise, dar piaţa are în continuare multă activitate în spate. 

Există un număr important de tranzacţii se află în negociere sau în fază de precontractare, iar prezenţa cumpărătorilor noi, rolul tot mai vizibil al capitalului românesc şi interesul constant pentru retail şi rezidenţial arată o piaţă care devine mai diversă. Pentru a doua jumătate a anului sunt aşteptate mai multe tranzacţii, te, deşi cele mai vizibile efecte s-ar putea observa mai degrabă în 2027, dacă mediul economic şi politic nu se deteriorează, iar zona de urbanism şi autorizare devine mai clară.

„Activitatea din piaţă arată că investitorii îşi ajustează strategiile. Pentru dezvoltatori, terenurile cumpărate acum nu sunt pariuri pe piaţa de azi, ci poziţionări pentru piaţa din 2027-2028. Un proiect imobiliar are nevoie de timp pentru autorizare, finanţare şi construcţie, iar cei care iau decizii în această perioadă se uită deja la următorul ciclu de creştere. De aceea, chiar dacă tranzacţiile se închid mai greu, interesul pentru terenuri rămâne relevant: piaţa nu funcţionează pe impuls, ci pe anticiparea momentului în care proiectele vor ajunge efectiv la vânzare sau închiriere”, spune Sînziana Oprea, Director Land Agency la Colliers România.

Colliers este unul dintre liderii globali în servicii de consultanţă imobiliară şi de management al investiţiilor. Operează prin trei platforme de top - Servicii Imobiliare, Consultanţă Tehnică şi Managementul Investiţiilor. Colliers are venituri anuale de aproape 5,5 miliarde de dolari, o echipă de 24.000 de profesionişti şi 108 miliarde de dolari în active gestionate.