Economia Chinei a înregistrat în trimestrul al doilea cel mai slab ritm de creştere de la finalul anului 2022, consolidând apelurile pentru noi măsuri de stimulare economică. Scăderea accelerată a investiţiilor a amplificat presiunile asupra creşterii economice, în timp ce consumul a rămas modest.
Produsul Intern Brut (PIB) a crescut cu 4,3% în perioada aprilie-iunie, potrivit datelor publicate miercuri de Biroul Naţional de Statistică. Rezultatul este sub estimarea de 4,5% a economiştilor chestionaţi de Reuters şi reprezintă o încetinire faţă de creşterea de 5% din primul trimestru.
Ritmul de creştere din trimestrul al doilea s-a situat şi sub ţinta anuală stabilită de Beijing, de 4,5%-5%, cea mai modestă din ultimele decenii, în contextul tensiunilor comerciale cu parteneri precum Statele Unite şi Uniunea Europeană şi al cererii interne slabe.
În contextul acestor rezultate dezamăgitoare, Tianchen Xu, economist-şef la Economist Intelligence Unit, estimează că autorităţile chineze vor intensifica măsurile de stimulare în trimestrul al treilea, inclusiv prin reducerea dobânzii de politică monetară pentru a susţine investiţiile.
Investiţiile urbane în active fixe, care includ dezvoltările imobiliare şi proiectele de infrastructură, au scăzut cu 5,7% în primele şase luni ale anului faţă de aceeaşi perioadă din 2025. Declinul este mai sever decât cel de 4,9% anticipat de economiştii intervievaţi de Reuters şi reprezintă o accentuare faţă de contracţia de 4,1% înregistrată în perioada ianuarie-mai.
Xu atribuie această deteriorare faptului că autorităţile locale direcţionează resurse către restructurarea datoriilor şi se confruntă cu un deficit de proiecte eligibile pentru investiţii. Potrivit economistului, stimularea investiţiilor în infrastructură va deveni o prioritate pentru stabilizarea creşterii economice.
În iunie, vânzările cu amănuntul au crescut cu 1% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, revenind după scăderea de 0,6% din mai şi depăşind estimările economiştilor, care anticipau un recul de 0,1%. În mai, vânzările cu amănuntul înregistraseră prima contracţie lunară de la sfârşitul anului 2022, pe fondul cererii slabe şi al reducerilor masive de preţ practicate de comercianţi.
Producţia industrială a crescut cu 5,3% în iunie comparativ cu aceeaşi lună din 2025, peste estimarea de 4,7% şi în accelerare faţă de avansul de 4,5% consemnat în mai.
Economia chineză continuă să se confrunte cu un dezechilibru accentuat între ofertă şi cerere. Producţia industrială robustă şi exporturile, susţinute de boom-ul global al investiţiilor în inteligenţă artificială, continuă să sprijine creşterea economică, în timp ce consumul şi investiţiile private rămân afectate de criza prelungită din sectorul imobiliar şi de volatilitatea preţurilor la energie.
Biroul Naţional de Statistică a descris dezechilibrul dintre excesul de ofertă şi cererea redusă drept unul „acut” şi a cerut factorilor de decizie să intensifice măsurile de ajustare anticiclică şi inter-ciclică.
Investiţiile urbane au înregistrat anul trecut prima scădere din ultimele decenii, diminuându-se cu 3,8% faţă de anul precedent, pe fondul crizei prelungite din sectorul imobiliar şi al limitării posibilităţilor autorităţilor locale de a se împrumuta, afectând unul dintre motoarele tradiţionale ale creşterii economice a Chinei.
Rata şomajului urban s-a situat la 5% în iunie. Conducerea de la Beijing şi-a propus menţinerea şomajului sub pragul de 5,5% pe parcursul următorilor cinci ani.
Medikatv.ro
