Federaţia Europenă a Băncilor pentru Locuinţe a decis să organizeze la Bucureşti, în luna noiembrie, adunarea sa anuală, ca semn de susţinere pentru cele două bănci pentru locuinţe din România, au anunţat, joi, reprezentanţii băncilor.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

România are două bănci pentru locuinţe, BCR Banca pentru Locuinţe şi Raiffeisen Banca pentru Locuinţe, apărute după ce legislaţia românească a introdus o primă pentru economisire care stă la baza sistemului importat din mediul german.

Sistemul funcţinează în actuala formă de circa zece ani, în baza Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 99/2006.

"Sistemul Bauspar generează efecte sociale importante pentru ca investiţiile ce vizează îmbunătăţirea condiţiilor locative reprezintă un motor de creştere economică şi un factor important de creare de locuri de muncă (în construcţii şi domeniile conexe). Considerăm că în România există un potenţial de creştere substanţială a sistemului de economisire-creditare în următorii ani, la un nivel de penetrare comparabil cu cel al altor ţări europene”, a declarat preşedintele EFBS, Jan Jeníček.

Sistemul funcţionează în acest mod, al unor bănci dedicate sistemului de economisire-creditare (sau bauspar, cum se numesc în spaţiul de limbă germană), în opt state europene: Germania, Austria, Luxemburg, Cehia, Slovacia, Croaţia, Ungaria şi România. Alte ţări europene au sisteme diferite de economisire-creditare, chiar dacă scopul este similar.

"Peste 40 de milioane de europeni utilizează produsul bauspar şi beneficiază de avantajele sale, 500.000 dintre aceştia sunt români. Experienţa ţărilor europene (Germania, Austria, Cehia, Slovacia etc.) demonstrează că sistemul de economisire-creditare este o soluţie sustenabilă pentru îmbunătăţirea condiţiilor locative ale familiilor cu venit mediu şi sub mediu", a mai spus Jeníček.

Federaţia Europenă a Băncilor pentru Locuinţe (European Federation of Building Societies) este o asociaţie de instituţii de credit care sprijină şi încurajează finanţarea de locuinţe, membrii săi având o cotă de piaţă importantă în finanţarea de locuinţe.

Pe pieţele pe care sistemul functionează de mult timp, cota de piaţă a băncilor pentru locuinţe este în jur de 30% din totalul finanţărilor imobiliare, potrivit federaţiei. 

Organizarea în România a adunării anuale este un semnal important de sprijin pentru cele două bănci pentru locuinţe locale, care se confruntă cu un blocaj major de circa un an. 

La începutul lunii martie, BCR Banca pentru Locuinţe şi Raiffeisen Banca pentru Locuinţe au obţinut  sentinţe favorabile la Curtea de Apel Bucureşti, de anulare a unor decizii ale Curţii de Conturi, care în urma unor controale din 2015 a ajuns la concluzia că prima de stat s-ar fi acordat ilegal.

Dincolo de deciziile instanţelor privind rapoartele Curţii de Conturi, cele două bănci româneşti pentru locuinţe din România speră ca Parlamentul să adopte cât mai repede modificările legislative care ar permite continuarea sistemului copiat după model german.

Băncile nu mai primesc depozite noi de la clienţi în sistemul de economisire-creditare de circa un an, după ce inspectorii Curţii de Conturi au ajuns la concluzia, după un control desfăşurat în 2015, că unele prime plătite de stat nu au fost folosite în mod legal. 

În 2015, două echipe diferite ale Curţii de Conturi au făcut controale la cele două bănci pentru locuinţe de pe piaţă, iar concluziile lor au fost incluse într-un raport al instituţiei.

Potrivit raportului, “s-a constatat acordarea nelegală a primei de stat pentru clienţi persoane fizice - copii minori (cu vârsta sub 18 ani) care nu erau îndreptăţiţi să primească această primă de stat, prin acordarea de contracte de economisire-creditare cu părinţii acestora în calitate de reprezentanţi legali”.

Reprezentanţii băncilor pentru locuinţe se apără făcând referire la OUG 99/2006, care stă la baza sistemului de economisire-creditare din România, şi care prevede, la articolul 311, că “fiecare client, persoană fizică cu cetăţenia română şi cu domiciliul stabil în România, beneficiază de o primă de stat pentru depunerile anuale efectuate în baza unui contract de economisire-creditare încheiat cu o bancă de economisire şi creditare în domeniul locativ”.

De altfel, deciziile Curţii de Conturi au fost contestate în instanţă şi s-a obţinut chiar suspendarea efectelor lor, însă au provocat o nesiguranţă în piaţă, iar efectul a fost blocarea sistemului începând din martie 2016. 

Principala problemă este că angajaţii băncilor pentru locuinţe nu pot oferi consiliere clienţilor, în condiţiile în care un proiect de modificare a legislaţiei, aprobat în Senat şi aflat în prezent în comisiile Camerei Deputaţilor, ar oferă clarificări legislaţiei, iar deznodământul proceselor cu Curtea de Conturi este necunoscut. 

Inspectorii Curţii de Conturi au acuzat băncile pentru locuinţe de un prejudiciu total de 384 milioane lei în derularea sistemului de economisire-creditare susţinut de către stat.
 
În iunie 2016, Curtea de Conturi a sesizat DNA, care a declinat competenţele de anchetare în acest caz.
 
Rapoartele Curţii de Conturi au blocat complet sistemul de economisire-creditare din România, în condiţiile în care cele două bănci româneşti pentru locuinţe nu mai primesc depozite noi de la clienţi, deponenţii actuali putând să ia credite în baza contractelor încheiate la intrarea în sistem.

Controlul instituţiei conduse de Nicolae Văcăroiu, premierul PDSR din perioada 1992-1996, a fost contestat şi de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, prin care este susţinut sistemul băncilor pentru locuinţe.

Războiul s-a mutat în terenul legislaţiei, unde Curtea de Conturi, bazându-se pe rezultatele controlului din 2015, doreşte modificarea modului în care statul sprijină sistemul de economisire-creditare al băncilor pentru locuinţe.

Curtea de Conturi atrage atenţia, în primul rând, asupra ratei de succes foarte reduse, adică a numărului de contracte de credit pentru cumpărarea de locuinţe sau pentru modernizarea caselor contractate după perioada minimă de cinci ani de economisire.

Potrivit raportului Curţii de Conturi, la BCR Banca pentru Locuinţe, doar 2.836 de credite au fost solicitate de către clienţi la finalul perioadei de economisire, deşi banca a raportat 184.479 de contracte închise, ceea ce înseamnă, concluzionează inspectorii Curţii de Conturi, o rată de succes de 1,53%.

În cazul Raiffeisen BpL, “rata de succes” este ceva mai mare, de 3,77%, adică au fost acordate 5.264 de credite la 139.537 contracte închise.

Surse dun piaţă au declarat, pentru News.ro, că după finalizarea rapoartelor, Ministerul Dezvoltării a trimis notificări oficiale celor două bănci pentru locuinţe, în 2016, prin care a cerut restituirea primelor achitate de către stat în derularea programului de economisire-creditare.

Băncile nu au acceptat solicitarea ministeului, argumentând că există două procese în curs la Curtea de Apel.

Potrivit sistemului din România, statul plăteşte 25% din suma economisită în anul precedent de către client, dar nu mai mult de echivalentul în lei a 250 euro, calculat la cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României pentru ultima zi lucrătoare a anului de economisire.

Controlul Curţii de Conturi a blocat şi plata primelor de către stat: Ministeul Finanţelor nu a plătit anul trecut primele aferente anului 2015, care se plăteau de obicei începând din luna aprilie pentru anul precedent, pe baza listelor de beneficiari transmise de către băncile pentru locuinţe până la data de 31 ianuarie. 

Pentru bugetul de stat, primele înseamnă anual circa 210 milioane lei, potrivit ultimelor estimări bugetare. 

Situaţia este explicată prin faptul că legea nu obligă persoanele care intră în sistem, economisesc şi sunt subvenţionate de către stat prin prima anuală să ia un credit la finalul perioadei de economisire.

Reprezentanţii băncilor de economisire-creditare argumentează, însă, că ar fi absurd ca o persoană să fie obligată să ia un credit şi spun că modelul matematic pe baza căruia funcţionează sistemul de economisire-creditare presupune ca numărul de persoane care iau credite să fie mai mic decât cel al deponenţilor.

"Creditul este un drept, nu o obligaţie", a afirmat un reprezentant al unei bănci din sistem. 

Potrivit acestei argumentaţii, sistemul băncilor pentru locuinţe, copiat după sistemul baupspar din Germania şi Austria,  este până la urmă un CAR pentru locuinţe: din cinci persoane care contribuie prin depozite la sistem, doar unul ia credit, la un moment dat.

Tocmai de aceea nu există niciun fel de obligaţie impusă clienţilor de a lua credit la finalul perioadei de economisire, chiar dacă au luat primă de la stat, deoarece se consideră că banii depuşi au permis acordarea de credite altor clienţi, scopul fiind, deci, atins.

Blocarea sistemului înseamnă şi o reducere a finanţărilor injectate în economia românească pentru repararea locuinţelor sau alte lucrări de acest fel, în condiţiile în care, conform Eurostat, prima prioritate investiţională a aproape 600.000 de familii de români este îmbunătăţirea confortului locativ într-o ţară cu cel mai învechit stoc de locuinţe din UE.

O cercetarea IRSOP în anul 2015 arată că finanţarea investiţiilor în domeniul locativ se bazează doar 30% pe credite bancare, şi 70% pe fonduri proprii reprezentate de: economii - 41% (sistemul Bauspar ajutând în acest sens), şi venituri- 29%.

În plus, finanţarea prin băncile pentru locuinţe este mai ieftină, dobânzile fiind semnificativ sub cele de la creditele de consum. 

Astfel, potrivit jucătorilor din piaţă, un român care intră în sistem primeşte, pentru cei cinci ani în care trebuie să economsească, o doândă medie actuală de 1,3%, iar cei care iau credite plătesc o dobândă medie anuală cuprinsă între 4 şi 6%, în funcţie de mai mulţi parametri (scadenţă, valoare, bonitate etc).

În plus, reprezentanţii băncilor pentru locuinţe afirmă că, dacă s-ar aplica viziunea Curţii de Conturi expusă în raportul făcut public de instituţie, băncile pentru locuinţe ar deveni un fel de sisteme piramidale, deoarece un sistem în care toate persoanele care economisesc iau şi credite nu ar fi sustenabil şi s-ar prăbuşi.

Spre deosebire de băncile comerciale obişnuite, legislaţia interzice băncilor pentru locuinţe să se împrumute poe piaţa de capital sau din alte surse, în afară de depozitele clienţilor sau de banii acţionarilor.

Pe de altă parte, actorii implicaţi au propus mai multe modificări legislative care ar ajuta sistemul de bănci pentur locuinţe, iar iniţiativele se află în prezent în Parlament. În acest moment, propunerile au primit aviz pozitiv atât de la Consiliul Legislativ, cât şi de la mai multe comisii parlamentare.

La finalul anului 2015, BCR Banca pentru Locuinţe avea active de 3,07 miliarde lei, iar Raiffeisen Banca pentru Locuinţe active de 676 milioane lei, potrivit datelor Băncii Naţionale a României (BNR).

Astfel, cu active de 3,74 miliarde lei (în jur de 830 milioane euro), băncile româneşti pentru locuinţe au o cotă de doar 1% din activele sectorului bancar românesc.

Potrivit jucătorilor din piaţă, sistemul românesc al băncilor pentur locuinţe are în jur de 500.000 de clienţi. 

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.

Citește și...