Invazia militară a Rusiei va provoca o contracţie de 45% a economiei Ucrainei în 2022, iar economiile emergente din regiunea Europa şi Asia Centrală vor fi şi ele lovite puternic, potrivit unei actualizări a previziunilor economice ale Băncii Mondiale pentru regiune, publicată duminică.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Războiul rus împotriva Ucrainei şi sancţiunile occidentale împotriva Rusiei lovesc economiile de pe tot globul, iar pieţele emergente şi ţările în curs de dezvoltare din regiunea Europei şi Asia Centrală vor suporta cel mai mare impact.

Banca Mondială estimează acum că economia regiunii va scădea cu 4,1% în acest an, în comparaţie cu previziunile de dinainte de război de creştere de 3%, deoarece şocurile economice generate de război agravează impactul actual al pandemiei de Covid-19.

Aceasta ar fi a doua contracţie în tot atâtea ani şi de două ori mai mare decât contracţia indusă de pandemie din 2020.

Instituţia financiară estimează că economia Ucrainei va scădea cu 45,1% în acest an şi precizează că amploarea contracţiei va depinde de durata şi intensitatea războiului.

Lovită de sancţiuni fără precedent, economia Rusiei a intrat deja într-o recesiune profundă, producţia urmând să se contracte cu 11,2% în 2022.

”Amploarea crizei umanitare declanşate de război este uluitoare. Invazia rusă dă o lovitură masivă economiei Ucrainei, provocând daune enorme infrastructurii”, a declarat Anna Bjerde, vicepreşedintele Băncii Mondiale pentru regiunea Europa şi Asia Centrală.

Potrivit acesteia, ”Ucraina are nevoie imediat de sprijin financiar masiv, deoarece se luptă să-şi menţină economia în funcţiune, iar guvernul încearcă să sprijine cetăţenii ucraineni care suferă şi se confruntă cu o situaţie extremă”.

Războiul s-a adăugat la îngrijorările tot mai mari cu privire la o încetinire globală bruscă, accelerarea inflaţiei şi a datoriilor şi o creştere a nivelului sărăciei.

Impactul economic s-a reflectat prin mai multe canale, inclusiv pieţele de mărfuri şi pieţele financiare, legăturile comerciale şi de migraţie şi impactul negativ asupra încrederii.

Războiul loveşte puternic şi economiile emergente şi în curs de dezvoltare din Europa şi Asia Centrală, o regiune care se îndrepta deja spre o încetinire economică în acest an din cauza efectelor actuale ale pandemiei.

Pe lângă Rusia şi Ucraina, se preconizează că Belarus, Republica Kârgâză, Republica Moldova şi Tadjikistan vor intra în recesiune în acest an, în timp ce previziunile de creştere au fost retrogradate pentru toate economiile din cauza efectelor provocate de război, a creşterii sub aşteptări în zona euro, şi a şocurilor mărfurilor, comerţului şi finanţării.

Rusia şi Ucraina furnizează aproximativ 40% din importurile de grâu din regiune şi aproximativ 75% sau mai mult în Asia Centrală şi Caucazul de Sud.

Rusia este, de asemenea, o destinaţie majoră de export pentru multe ţări, în timp ce remiterile din Rusia sunt aproape de 30% din PIB în unele economii din Asia Centrală (Republica Kârgâză, Tadjikistan).

”Războiul din Ucraina şi pandemia au arătat încă o dată că crizele pot provoca daune economice larg răspândite şi pot da înapoi ani de venit pe cap de locuitor şi câştiguri de dezvoltare”, a declarat Asli Demirgüç-Kunt, economist şef al Băncii Mondiale pentru Europa şi Asia Centrală.

”Guvernele din regiune ar trebui să-şi întărească rezervele macroeconomice şi credibilitatea politicilor lor pentru a limita riscurile şi a face faţă posibilei fragmentări a canalelor comerciale şi de investiţii; să-şi consolideze reţelele de siguranţă socială pentru a-i proteja pe cei mai vulnerabili, inclusiv pe refugiaţi; şi să nu piardă din vedere atenţia pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice pentru a asigura un viitor durabil.”

Criza umanitară profundă declanşată de război este cea mai pronunţată dintre undele de şoc globale iniţiale şi va fi probabil printre cele mai durabile moşteniri ale conflictului.

Se anticipează că valul de refugiaţi din Ucraina către ţările vecine va depăşi crizele anterioare. Ca urmare, sprijinul acordat ţărilor gazdă şi comunităţilor de refugiaţi va fi esenţial, iar Banca Mondială pregăteşte programe de sprijin operaţional pentru ţările vecine, pentru a satisface nevoile de finanţare crescute determinate de fluxurile de refugiaţi.

Creşterea declanşată de război a preţurilor petrolului la nivel mondial scoate în evidenţă necesitatea securităţii energetice prin stimularea aprovizionării cu energie din surse regenerabile şi prin intensificarea conceperii şi implementării măsurilor de eficienţă energetică la scară largă.

Grupul Băncii Mondiale ia măsuri rapide pentru a sprijini poporul Ucrainei. De la începutul invadării Ucrainei de către Rusia la 24 februarie, Grupul Băncii a mobilizat un pachet de finanţare de urgenţă de 925 de milioane de dolari în sprijinul Ucrainei. Acest sprijin cu plata rapidă va ajuta la plata salariilor pentru lucrătorii din spitale, a pensiilor pentru persoanele în vârstă şi a programelor sociale pentru cei vulnerabili.

Finanţarea rapidă face parte dintr-un pachet de sprijin de 3 miliarde de dolari pe care Grupul Băncii îl pregăteşte pentru Ucraina în următoarele luni.

Invazia a provocat deja cea mai mare criză de refugiaţi din Europa de la al Doilea Război Mondial. Grupul Băncii analizează cum să sprijine refugiaţii din ţările gazdă.

 

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.