Rata de colectare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice (DEEE) în Uniunea Europeană a fost, în medie, în 2021, de 46,2%, cu mult sub baremul de 65% impus ca obligatoriu din anul 2019 prin Directiva europeană ce reglementează domeniul DEEE, potrivit Eurostat. Astfel, ţările europene nu ating baremul de colectare impus de UE pentru deşeurile electrice şi electronice, arată Asociaţia RESPO DEEE. Potrivit acesteia, în România nu există o infrastructură de colectare bine pusă la punct, fabricile de reciclare sunt insuficiente, iar legislaţia internă nu face decât să pună piedică desfăşurării activităţii de către cei care îşi fac treaba în mod corect şi responsabil.
”Conform celui mai recent raport Eurostat, rata de colectare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice (DEEE) în Uniunea Europeană a fost, în medie, în 2021, de 46,2%, cu mult sub baremul de 65% impus ca obligatoriu din anul 2019 prin Directiva europeană ce reglementează domeniul DEEE. Mai exact, 4,9 milioane de tone de deşeuri de echipamente electrice şi electronice au fost colectate spre reciclare din statele membre ale Uniunii Europene în anul 2021, iar rata de 46,2% a fost măsurată ca pondere a DEEE colectate în raport cu greutatea medie a echipamentelor electronice introduse pe piaţă în cei trei ani precedenţi, şi anume 2018-2020”, precizează Asociaţia RESPO DEEE.
Altfel spus, în UE au fost colectate, în anul 2021, 11,0 kg de DEEE pe cap de locuitor, în timp ce media echipamentelor electrice şi electronice introduse pe piaţă în perioada 2018-2020 a fost estimată la 23,7 kilograme pe cap de locuitor. Cele mai eficiente au fost Letonia şi Irlanda, care au raportat rate de colectare de 60,2%, respectiv 63.8%. Lista fruntaşă este completată de Norvegia, Finlanda, Cehia, Austria, Luxemburg, Belgia, toate depăşind 50% din baremul de colectare.
În cazul României se face doar o estimare, pentru că ultimele cifre comunicate oficial de autorităţi sunt la nivelul anului 2020. Astfel, din estimarea Eurostat, România se află pe ultimele poziţii în Europa în anul de referinţă 2021, cu o rată de colectare de doar 31,7%. Ţara noastră este urmată în clasament de Cipru (28%) sau Portugalia (27%), însă nici ţări precum Italia, Olanda sau Malta nu au reuşit rate de colectare DEEE care să depăşească 35%.
”Este important de menţionat că şi cantitatea de echipamente electrice de electronice introduse pe piaţă a crescut foarte mult în ultimii ani. Spre exemplu, între 2012 şi 2021, volumul electronicelor vândute la nivelul UE a crescut de la 7,6 milioane de tone la 13,5 milioane de tone. Prin urmare, volumul de colectare a deşeurilor nu ţine pasul cu viteza de producţie şi cu nivelul de vânzare al noilor echipamente”, potrivit asociaţiei.
Cristian Pocol, preşedintele Asociaţiei RESPO DEEE, declară că baremul impus prin Directiva DEEE este aproape imposibil de atins chiar şi de către cele mai dezvoltate ţări din UE, motiv pentru care vor fi implementate în curând noi modalităţi de calcul.
“Acestă directivă europeană a ridicat ţinta de colectare DEEE de la 45% în 2016 la 65% în 2019, iar, prin derogare, România, Bulgaria, Cehia, Letonia, Malta şi Polonia au început să se raporteze acestui barem doar din anul 2021. Rezultatele din piaţă înregistrate până acum la nivelul celor mai dezvoltate ţări din Uniunea Europeană ne arată că această rată de 65% este imposibil de atins, astfel că se vor aduce modificări acestei Directive şi modului de calcul al ţintei de colectare, posibil chiar de anul următor. În România, autorităţile statului care lucrează prin definiţie în folosul şi interesul cetăţeanului şi a căror activitate ar trebui să fie publică şi transparentă nu au mai comunicat cifrele de colectare din anul 2020. Rata de 31,7% pentru anul 2021 este doar o estimare Eurostat, ceea ce denotă faptul că în ţara noastră situaţia este foarte gravă. Nu există o infrastructură de colectare bine pusă la punct şi sustinuţă de specialişti în domeniu, fabricile de reciclare sunt insuficiente, iar legislaţia internă nu face decât să pună piedică desfăşurării activităţii de către cei care îşi fac treaba în mod corect şi responsabil. În plus, autorităţile nu implementează campanii de educare şi de conştientizare publică care să fie şi eficiente pentru ca oamenii să realizeze că, odată ce echipamentele electrice şi electronice ies din uz, acestea devin deşeuri şi trebuie predate spre reciclare, nicidecum păstrate sau aruncate la gunoi”, declară Cristian Pocol, preşedintele Asociaţiei RESPO DEEE.
În timp ce consumul creşte de la an la an, populaţia pare să se despartă cu greu de echipamentele electrice şi electronice pe care nu le mai folosesc, cele care fie au ieşit din uz fie sunt defecte. Multe sunt păstrate în casă sau sunt aruncate la gunoiul menajer sau în mediul înconjurător, ele devenind astfel o sursă majoră de poluare şi un pericol pentru mediu dar şi pentru sănătatea oamenilor.
Conform Asociaţiei RESPO DEEE, peste 40 de milioane de încărcătoare de telefoane mobile, ce nu mai sunt folosite, se află în casele românilor. Există, apoi, peste 23 milioane de telefoane mobile, stricate sau care nu mai sunt folosite, depozitate prin sertare, mai multe chiar decât populaţia ţării.
Prin ieşirea din uz, acestea devin deşeuri de echipamente electrice şi electronice (DEEE) ce ar trebui colectate şi oferite spre reciclare, pentru a nu afecta mediul înconjurător şi pentru a susţine astfel economia circulară.
”Predarea spre reciclare a tuturor echipamentelor electronice stricate sau ieşite din uz ar trebui să devină o obligaţie morală a fiecărui cetatean. Este un act de resposabilitate să nu arunci astfel de echipamente la gunoi sau să nu le mai păstrezi prin casă. Prin reciclare se susţine economia circulară, se previne exploatarea minieră pentru a dobândi noi resurse, se protejează mediul dar şi sănătatea oamenilor. Spre exemplu, smartphone-urile conţin materiale rare precum tantalum, tungsten, aur, argint sau paladium. Cu fiecare 10.000 de telefoane mobile reciclate evităm extragerea a 26 de tone de minereu de aur şi 29 de tone de minereu de argint. Prin reducerea mineritului se scad emisiile de gaze de seră din atmosferă (CO2). Spre exemplu, pentru extragerea unui kilogram de aur din mine, se produc 23 de tone de CO2, 27 grame de mercur, 22 de grame de arsenic şi 2000 de tone de deşeuri. În situaţia ipotetică în care s-ar recicla doar 700 de milioane de telefoane mobile s-ar genera, însumat, 14,920 tone de aur, argint, cupru, paladium, cobalt şi litium, cu o valoare totală de 1 miliard de euro. Toate aceste materiale vor reintra ulterior în circuitul economic ca materie primă şi vor contribui la producerea de noi device-uri”, declară Cristian Pocol, preşedintele Asociaţiei RESPO.
În România, oamenii pot preda spre reciclare echipamente electrice şi electronice comandând telefonic sau online, pe www.respo.ro, cutia RESPO, în care, odată primită la domiciliu sau la orice altă adresă menţionată, pot introduce echipamentele electrice de mici dimensiuni, urmând ca această cutie să fie preluată de specialişti şi transportată spre centrele de reciclare.
„Cutia RESPO este soluţia pe care o propunem pentru ca echipamentele electrice de mici dimensiuni să nu mai ajungă la groapa de gunoi. Aceasta este realizată din carton şi cred ar trebui să o avem cu toţii în casă pentru a strânge deşeurile. După ce se umple, putem duce cutia la magazinele partenere care colectează, o putem scoate afară atunci când vine maşina de gunoi sau putem suna la tel verde pentru a afla care este cel mai apropiat punct”, concluzionează Cristian Pocol, preşedintele Asociaţiei RESPO DEEE.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
