Una dintre principalele cauze care poate genera insolvenţe în cazul companiilor este alegerea nepotrivită a partenerului de afaceri, spune preşedintele Asociaţiei pentru Prevenirea şi Combaterea Fraudelor (APCF), Alin Becheanu, care precizează că o cunoaştere mai bună şi o verificare mai atentă a partenerilor de afaceri, dar şi a angajaţilor, ar putea reduce nivelul fraudelor, precum şi numărul insolvenţelor în România.
”Pentru companiile private există un risc cu privire la selecţia partenerului de afaceri şi este necesar să cunoşti câteva detalii importante legate de acesta, pentru că în mod cert ţi-ar putea afecta business-ul”, a afirmat Becheanu la conferinţa ”Keep your Business SAFE. Know your Business Partner!”.
El apreciază că una dintre cauzele principale care poate genera un număr mare de insolvenţe este alegerea nepotrivită a partenerului de afaceri.
”Ne uităm că au fost nişte cifre destul de mari în această perioadă. Bineînţeles că şi piaţa a avut un efect destul de important, însă, din perspectiva unui business, e foarte important cu cine faci afaceri. În astfel de incidente, însă, companiile nu au cui să se plângă, cu excepţia instanţelor. Şi ce să sesizeze? Că o persoană cu rea intenţie nu doreşte să îşi plătească facturile, datoriile pe care le are faţă de compania respectivă?”, a adăugat şeful APCF.
Reprezentanţii asociaţiei propun o abordare bazată pe risc, astfel încât în primă fază se cunosc partenerii respectivi pe baza informaţiilor care sunt publice.
”Aici intervine conceptul de OSINT (Open-Sourse Intelligence), care te ajută să faci o diferenţiere a lor şi să încerci să faci o încadrare pe grade de risc, de exemplu, risc ridicat, mediu, standard”, mai spune preşedintele Asociaţiei pentru Prevenirea şi Combaterea Fraudelor.
Este totodată necesară şi o monitorizare atentă a clienţilor, pentru a nu descoperi după şase luni că acesta nu îşi onorează contractele, ”deşi în această perioadă de şase luni au existat indicii cărora nu le-ai dat atenţie”.
De asemenea, trebuie privit şi din perspectiva interioară a companiei, astfel incat o firmă să ştie cum îşi selectează angajaţii, pentru a nu descoperi ulterior că aceştia au generat prejudicii companiei.
În ceea ce priveşte incidentele legate de angajaţii proprii, suspectaţi că au comis fraude, de cele mai multe ori companiile preferă să rezolve problema intern, fără a face informaţiile publice în aceste cazuri.
Referitor la verificarea angajaţilor, oficialul APCF recomandă modelul vestic de tip ”background screening”.
”Poate persoana respectivă este implicată într-un dosar penal şi a fost trimisă în judecată pentru infracţiuni economice. Şi atunci te gândeşti de două ori dacă e persoana potrivită care să gestioneze business-ul sau să ocupe de finanţele companiei. Mai poţi verifica şi în ce companii este acţionar persoana respectivă”, subliniază Becheanu.
El dă exemplul unui director de achiziţii, care la rândul său este acţionar în diverse companii, firme ce ulterior devin cliente ale companiei la care acesta lucrează.
”Un al treilea aspect este era digitală, ameninţările din perspectiva IT, mai exact cazuri de gen: CEO Fraud, Email Hacking , Ransomware, etc să poată fi prevenite şi administrate corespunzător. Noi încercăm să le atragem atenţia asupra acestor riscuri atat persoanelor fizice, cat şi juridice. Pe cât posibil, companiile trebuie să transmita un mesaj clar de descurajare a acestor comportanente prin educaţia anagajatilor, aplicarea unor proceduri adecvate de administrare a riscurilor de securitate IT, de cunoastere a partenerilor şi angajaţilor, astfel încât să nu fie în postura în care lucrul e deja făcut şi te întrebi ce faci mai departe”, recomandă Becheanu.
Medikatv.ro
