Asociaţia Dezvoltatorilor Imobiliari din România - Urbanis arată într-o scrisoare deschisă că Primaria Capitalei poate să solicite doar instanţei de judecată anularea PUZ-urilor, în situaţia în care un astfel de act nu mai poate fi revocat, întrucât a intrat în circuitul civil şi a produs efecte juridice. Scrisoarea deschisă vine după ce primarul Capitalei, Nicuşor Dan a cerut Consiliului General suspendarea pentru doi ani a Planurilor Urbanistice Coordonatoare ale Sectoarelor 2, 3, 4, 5 şi 6, începând din 5 martie 2021. Proiectele se află pe ordinea de zi a şedinţei CGMB din data de 26 februarie. Edilul susţine că planurile permit betonarea a zeci de hectare de spaţiu verde şi construirea unor blocuri între case. Asociaţia a adresat o scrisoare deschisă Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi primarului Capitalei, Nicuşor Dan, prin care cere lămuriri privind măsura anunţată de edil şi se întreabă ce se va întâmpla cu certificatele de urbanism şi autorizaţiile de construire deja emise de către Primăria Capitalei şi primăriile de sector şi dacă se vor acorda despăgubiri sau compensatii pentru daunele cauzate de suspendarea lucrărilor din domeniul privat.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

"Este absolut evident că PUZ-urile locale din sectoarele 2-6 şi-au produs efectele juridice pentru că au fost iniţiate sute/chiar mii de investiţii care au început în timpul perioadei de valabilitate a PUZ-urilor, ori în acest caz autoritatea publică emitentă (Primăria Capitalei) poate să solicite doar instanţei de judecată anularea acestora, în situaţia în care actul nu mai poate fi revocat întrucât a intrat în circuitul civil şi a produs efecte juridice. Aşa cum rezultă chiar din motivarea sau propunerea de motive rezultă că la baza acestui demers stau inclusiv sesizările celor două asociaţii Uniunea Salvaţi România şi Eco-Civică, însă acestea au şi calitatea de reclamanţi în dosarele menţionate chiar în propunerea de motive. Prin urmare, apare o aparentă de încălcare a puterii judecătoreşti, care nu s-a pronunţat definitiv în speţele avute în vedere, iar intervenţia în favoarea acestor asociaţii pe parcursul judecăţii apare drept o ingerinţă în judecarea unor dosare aflate pe rolul instanţelor de judecată, drept o încălcare a autorităţii judecătoreşti", arată asociaţia.

Urbanis arată că situaţia este de interes local deosebit şi nu a fost organizată nicio consultare cu părţile implicate, nici cetăţenii celor 5 sectoare şi nici reprezentanţii organizaţiilor din domeniu.

Mai mult, suspendarea efectelor PUZ-ului contravine prevederilor Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, care precizează, la art. 56, că valabilitatea prevederilor documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism se extinde de drept pentru acele investiţii care au început în timpul perioadei de valabilitate, până la finalizarea acestora, în următoarele situaţii: dacă în timpul perioadei de valabilitate a fost începută, în condiţiile legii, procedura de autorizare a executării lucrărilor de construire/desfiinţare.

Potrivit Urbanis, suspendarea unei hotărâri a Consiliului Local este tot de competenţa instanţelor judecătoreşti, iar un astfel de demers se poate realiza doar în faţa instanţelor de judecată.

Asociaţia aduce şi argumente financiare. Astfel se estimează faptul că piaţa de construcţii din România a depăşit pragul de 90 de miliarde de lei în 2020, din care, Bucureşti se află pe primul loc în topul judeţelor în funcţie de cifra de afaceri a business-urilor din construcţii care au sediul aici, însumând 26 miliarde de lei, aproape 31% din totalul la nivel naţional.

Pentru anul 2019 analiştii estimează existenta a peste 76.400 companii, iar, în 2020, creşterea fiind însă temperată de epidemia de Coronavirus, numărul acestora va ajunge la aproximativ 77.000 companii. De asemenea, numărul de angajaţi în domeniul construcţiilor era de peste 350.000 la nivel naâţional.

"Plecând de la aceste cifre, rezultă că piaţa constructiilor din Capitală are un procent de aproximativ 30% din totalul pieţei construcţiilor la nivel naţional, acelasi lucru aplicându-se şi în privinţa numărului de companii şi a numărului de angajaţi de la nivel, rezultând nu număr de peste 100.000 angajaţi şi 25.000 de companii în domeniul construcţiilor şi dezvoltării imobiliare. Suspendarea PUZ-urilor locale pentru o perioadă de doi ani va avea un impact direct asupra acestor companii şi implicit asupra angajaţilor care nu vor mai putea lucra din cauza lipsei unor noi proiecte de construire atât în domeniul public cât şi în domeniul privat", spun reprezentanţii asociaţiei.

 Ei precizează că anul 2020 a fost un an dificil pentru întreaga economie, însă industria dezvoltării imobiliare şi a construcţiilor şi-a păstrat un ritm accelerat, având cea mai bună dinamică din rândul ţărilor UE.

 "Din punctul nostru de vedere, acest domeniu este şi rămâne fundamental pentru dezvoltarea Capitalei şi a economiei naţionale şi afectarea lui poate avea efecte extrem de dramatice", arată asociaţia.

Reprezentanţii Urbanis roagă atât Consiliul General al Municipiului Bucureşti cât şi pe primarul Capitalei, Nicuşor Dan, să răspundă mai multor întrebări.

"Ce se va întâmpla cu certificatele de urbanism şi autorizaţiile de construire deja emise de către autorităţile locale: Primăria Capitalei şi primăriile de sector? Ce semnifică termenul în curs de emitere, având în vedere că o cerere pentru emiterea unui document urbanistic îşi produse efectele de la momentul depunerii sale? Se vor mai putea realiza lucrările avute în vedere prin aceste documente urbanistice deja emise şi ce semnifică termenul 'întoarcerea la prevederile documentaţiilor de urbanism anterioare', având în vedere că prevederile urbanistice anterioare au fost abrogate prin noile prevederi urbanistice aprobate prin PUZ-urile de sector, prin urmare la care prevederi de urbanism trebuie să se raporteze populaţia şi industria din domeniul imobiliar?", se întreabă asociaţia.

O altă întrebare se referă la companiile din domeniul dezvoltării imobiliare, la acordarea de despăgubiri sau compensaţii pentru daunele cauzate de suspendarea lucrărilor din domeniul privat.

"Ce măsuri sunt avute în vedere de către autorităţi cu privire la angajaţii din domeniu, care nu vor mai putea lucra pe perioada suspendării lucrărilor. Se au în vedere acordarea de compensaţii pentru companiile care pot intra în insolvenţă şi pentru persoanele care îşi vor pierde locul de muncă? În final, am dori să ştim dacă se mai doreşte continuarea dezvoltării imobiliare: rezidenţiale, de birouri, comerciale, logistice în Capitală şi care este obiectivul şi viziunea Primariei Capitalei cu privire la derularea activităţii de construire în Bucureşti în contextul suspendării PUZ-urilor de sector?",  mai întreabă asociaţia.

 


 

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.