Aproape 40 de mii de tone de deşeuri electronice au fost colectate de Environ anul trecut, au anunţat reprezentanţii companiei.
Asociaţia Environ, una dintre primele organizaţii licenţiate în România pentru transfer de responsabilitate în domeniul colectării deşeurilor de echipamente electrice şi electronice (DEEE), a anunţat joi, printr-un comunicat de presă, că a gestionat în 2023 o cantitate de 39.165 tone deşeuri, adică 3.413.546 bucăţi. “De la roboţi care înlocuiesc sau simplifică munca umană, dispozitive smart de control al locuinţelor de la distanţă, echipamente de divertisment şi până la instrumente de îngrijire personală, jucării sau chiar ţigări electronice, astăzi echipamentele electrice au devenit parte integrantă a vieţii moderne”, se arată în comunicat.
Potrivit datelor Eurostat, piaţa europeană a echipamentelor electrice şi electronice a crescut cu 85% în ultimii 8 ani, ceea ce a dus implicit la creşterea cantităţii de deşeuri tip DEEE.
În România, doar la nivelul anului 2021, ultimul pentru care există date, au intrat pe piaţă 13,8 kg de echipamente electrice şi electronice pe cap de locuitor, media europeană fiind de 23,7 kg/cap de locuitor. În medie, un european deţine 74 de dispozitive electronice dintre care cel puţin 13 sunt nefolosite (dintre care 4 sunt stricate şi 9 sunt în stare de funcţionare), potrivit WEEE Forum.
„Creşterea consumului tot mai mare de echipamente electrice şi tehnologie, adânceşte o veche problemă care ne pune deja în pericol sănătatea şi afectează mediul înconjurător: cea a deşeurilor electrice, depozitare a unor materii prime secundare, unele dintre ele chiar critice, dar şi a unor substanţe şi gaze periculoase”, a explicat Roxana Puia, marketing manager al Asociaţiei Environ.
Chiar dacă este lider mondial în privinţa cantităţii de deşeuri electrice colectate şi reciclate, Europa nu reuşeşte să îndeplinească încă ţinta impusă de Directiva 2012/19/UE, adică minim 65% din cantitatea de echipamente pusă pe piaţă în cei 3 ani anteriori. Mai precis, rata medie raportată la nivel european pentru anul 2021 este de 46,2%, în vreme ce în România rata de colectare pentru a fost de 31,7%, au mai precizat reprezentanţii companiei.
Potrivit legislaţiei în vigoare, cele 3.952 de companii înregistrate la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Mediului, care pun pe piaţă echipamente electrice şi electronice importate sau produse sub marcă proprie au obligaţia de a gestiona deşeurile rezultate din produsele comercializate la finalul ciclului de viaţă. Acest lucru se realizează prin intermediul organizaţiilor colective de transfer responsabilitate, rata minimă de colectare DEEE fiind de 65% din echipamentele puse pe piaţă.
“Cu cele aproape 3,5 milioane de bucăţi DEEE colectate, Asociaţia Environ a înregistrat o rată de colectare de 65,54%. Pe categorii, cele mai multe deşeuri colectate de Environ au fost echipamentele de mici dimensiuni (peste 2 milioane de bucăţi), echipamentele de mari dimensiuni (aproape 690 mii bucăţi), echipamente IT&C (peste 470 mii bucăţi), echipamente transfer termic (frigidere, aparate aer condiţionat şi altele – aproape 100 mii bucăţi) şi televizoare cu tehnologii CRT, LCD şi LED (64 mii bucăţi)”, a mai transmis sursa citată.
Din punct de vedere al surselor de generare, preponderent este canalul de colectare din retail, iar ca geografie cele mai performante au fost regiunile Bucureşti - Ilfov, urmate de judeţele Olt şi Cluj.
„În anul 2024 ne propunem să realizăm obiectivele asumate în numele clienţilor noştri, ceea ce se traduce prin colectarea a 37.646,34 tone DEEE, precum şi încheierea de parteneriate strategice pentru dezvoltarea punctelor de colectare, primul pas în acest sens fiind implementarea a 12 recycling hub-uri în clădirile de birouri din nordul Capitalei”, a mai transmis Roxana Puia.
Reprezentanţii Asociaţiei Environ atrag atenţia că, „oricât de măreţ este progresul tehnologic şi avansul inteligenţei artificiale”, aparatele electrice, de la cele de mari dimensiuni la cele „invizibile”, nu se reciclează singure.
„Controlăm echipamentele electrice de la distanţă şi totuşi uneori ne este greu să facem nişte lucruri de bun simţ, cum ar fi gestionarea acestora la finalul ciclului de viaţă şi predarea lor la un punct de colectare. Aşadar vom continua să creăm atât soluţii accesibile, cât şi campanii de sensibilizare şi promovare a obiceiurilor de post-consum responsabil”, a mai declarat Roxana Puia.
Urmărește-ne și pe Google News
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
