Curtea Militară de Apel Bucureşti a amânat din nou, după prescripţia răspunderii penale, judecarea apelului la decizia Tribunalului Militar Bucureşti de achitare a foştilor şefi ai Jandarmeriei Române, acuzaţi de abuz în serviciu în cazul intervenţiei în forţă a jandarmilor, inclusiv cu gaze lacrimogene şi grenade de mână cu efect acustic, la protestele din 10 august 2018, din Piaţa Victoriei. Instanţa militară a stabilit trei termene separate pentru a se pronunţa asupra unor probe, încadrări juridice şi excepţii. În 15 iunie, magistraţii Tribunalului Militar Bucureşti au decis achitarea inculpaţilor pe motiv că faptele nu sunt prevăzute de legea penală, însă hotărârea a fost atacată. Potrivit legii penale, în cazul abuzului în serviciu, prescripţia intervine la opt ani de la data faptelor.
UPDATE - Instanţa militară a stabilit, marţi, la trei zile de la prescripţia răspunderii penale în cazul violenţelor jandarmilor din urmă cu mai bine de opt ani la protestul paşnic din Piaţa Victoriei, trei termene separate pentru a se pronunţa asupra unor probe, asupra cererii de schimbare a încadrării juridice şi asupra excepţiei tardivităţii.
Astfel, Curtea Militară de Apel Bucureşti a fixat termene pentru 16 octombrie, 29 octombrie şi 5 noiembrie.
„Asupra excepţiei tardivităţii apelului formulat de Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti cu privire la inculpaţii Mihai Marius - Daniel, Zamfir George - Constantin, Custrin Bardahan - Pavel, Carmocanu Florea, Ciobanu Laurenţiu, Popescu Cătălin - Răzvan, Dumitru Adrian - Costel, Moldoveanu Luca - Florin şi Bolat Cristian, asupra cererii de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a suspendării cauzei formulată de apelantele părţi civile Crăciuneanu Ioan, Dide Cristian - Mihai, Morar Evelina şi Bota Ioana - Cristina, prin apărător ales, si asupra cererii de schimbare a încadrării juridice formulată de apelantul - parte civila Surcel Alexandru - Cristian va amâna pronunţarea la data de 16.10.2026”, se arată în soluţia pe scurt a instanţei.
Potrivit aceleiaşi surse, asupra cererilor de probatorii formulate de părţi şi asupra cererii de schimbare a încadrării juridice formulată de apelantul - inculpat Buzatu George, prin apărător ales, judecătorul militar amână pronuntarea la data de 29 octombrie 2026.
„În vederea continuării cercetării judecătoreşti, va dispune amânarea cauzei la data de 05.11.2026, ora 09.30”, se mai arată în aceeaşi soluţie a instanţei militare.
ŞTIREA INIŢIALĂ - La termenul din 22 septembrie, magistraţii Curţii Militare de Apel Bucureşti au amânat cauza şi au fixat un nou termen pentru data de 13 octombrie, la trei zile de la momentul prescripţiei răspunderii penale.
Potrivit articolului 154 alin. (1) lit. c) din Codul Penal, termenul de prescripţie a răspunderii penale este de 8 ani pentru infracţiunile a căror pedeapsă maximă prevăzută de lege este cuprinsă între 5 şi 10 ani. Conform aceleiaşi legi penale, abuzul în serviciu, de care au fost acuzaţi foştii şefi ai Jandarmeriei, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani.
Prescripţia răspunderii penale a intervenit în 10 octombrie 2026, astfel că marţi, 13 octombrie 2026, Curtea Militară de Apel Bucureşti urmează doar să constate formal încetarea procesului penal ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.
Conform legislaţiei din România, prescripţia răspunderii penale nu anulează automat dreptul victimelor de a cere despăgubiri materiale şi morale, existând fie posibilitatea disjungerii laturii civile a procesului, fie trimiterea dosarului la instanţele civile.
Membrii comunităţii Declic, care au ajutat cele peste 300 de victime ale violenţelor jandarmilor de la protestul din 10 august 2018, spun că le vor sprijini în continuare să îşi susţină cauza la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), după pronunţarea unei decizii definitive în dosar la instanţele din România.
Potrivit Cătălinei Hopârteanu, reprezentant Declic, acţiunea la CEDO va fi introdusă imediat ce instanţa din România va pronunţa hotărârea definitivă de încetare a procesului penal.
"Noi, comunitatea Declic, susţinem victimele pentru a termina procesul aici, în ţară, pentru ca mai apoi, cu o decizie nefavorabilă, să-şi găsească dreptatea la Curtea europeană a Drepturilor Omului", afirmă Cătălina Hopârteanu.
Victimele violenţelor din 10 august 2018 vor reclama la instanţa europeană că statul român "a tergiversat nejustificat" ancheta şi procesul timp de peste opt ani, încălcând Articolul 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului privind dreptul la "un proces echitabil" într-un "termen rezonabil".
În 15 iunie 2026, după cel puţin 80 de termene de judecată, Tribunalul Militar Bucureşti i-a achitat pe Laurenţiu Valentin Cazan, trimis în judecată pentru abuz în serviciu şi fals intelectual, pe Ionuţ Cătălin Sindile, trimis în judecată pentru abuz în serviciu, pe Gheorghe Sebastian Cucoş, trimis în judecată pentru abuz în serviciu şi pe Laurenţiu Cristian Ciobanu, trimis în judecată pentru complicitate la purtare abuzivă. Ciobanu a fost achitat şi pentru complicitate la purtare abuzivă, la fel ca alţi inculpaţi din acest dosar.
În cazul unora dintre inculpaţi, acuzaţi de purtare abuzivă, instanţa a decis încetarea procesului penal, întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale, în timp ce alţii au fost condamnaţi la închisoare cu amânarea aplicării pedepsei, cu o serie de interdicţii şi cu respectarea anumitor condiţii.
Instanţa Tribunalului Bucureşti a respins, totodată, majoritatea acţiunilor civile deschise împotriva unor inculpaţi, în solidar cu Inspectoratul General al Jandarmeriei Române şi cu Direcţia Generală de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, de către cele peste 300 de persoane vătămate, cu excepţia a patru dintre acestea, în cazul cărora magistraţii au admis acordarea unor daune morale între 5.000 şi 25.000 de lei, însă au respins ca nefondate cererile de acordare a daunelor materiale.
Decizia Tribunalului Militar Bucureşti nu era definitivă şi a fost atacată cu apel, care are termen de judecată marţi, 13 octombrie, la Curtea Militară de Apel Bucureşti, la trei zile de la momentul la care a intervenit prescripţia răspunderii penale a faptelor.
Laurenţiu Cazan (fost adjunct al Jandarmeriei Capitalei), Sebastian Cucoş (fost inspector general) şi Cătălin Sindile (fost prim-adjunct) au fost acuzaţi de abuz în serviciu, aceştia fiind cei care au coordonat operaţiunea din Piaţa Victoriei şi au ordonat intervenţia în forţă care a dus la dispersarea violentă a zeci de mii de protestatari paşnici, arătau anchetatorii. În cazul lui Cucoş şi al lui Sindile, procurorii au cerut pedepse cu închisoarea cu executare, în timp ce pentru Laurenţiu Cazan, singurul care a manifestat o atitudine receptivă în faţa magistraţilor şi care, de altfel, s-a prezentat la proces, au cerut pedeapsă cu suspendare.
"O ţară întreagă a văzut imaginile cu bătrâni, femei şi copii gazaţi şi loviţi de jandarmii care ar fi trebuit să îi protejeze. Şefii din Jandarmerie ar putea să spună în faţa judecătorilor cine le-a cerut să acţioneze împotriva propriilor cetăţeni. Deocamdată, însă, am văzut doar tentative de tergiversare a procesului, pentru a scăpa prin prescrierea faptelor", afirma Cătălina Hopârteanu, coordonatoarea campaniei Declic privind dosarul 10 august.
Conform rechizitoriului şi expertizelor tehnice realizate de către experţi ai MApN, forţele de ordine au folosit împotriva manifestanţilor "un arsenal deosebit de periculos: 63 de grenade de mână cu efect acustic, 489 de grenade de mână cu efect iritant lacrimogen şi 316 de cartuşe (calibru 38 şi 40 mm) cu efect iritant lacrimogen.
"Expertizele arată că aceste dispozitive au provocat arsuri şi răni grave din cauza schijelor, temperaturilor ridicate şi forţei impactului, sute de persoane având nevoie de îngrijiri medicale", menţionau reprezentanţii Declic.
Dosarul a ajuns în faţa judecătorilor după ce a fost iniţial clasat de către procurori în anul 2020. Ioan Crăciuneanu, victimă a violenţelor, a obţinut redeschiderea anchetei, fiind reprezentat de sora sa, avocata Lucia Crăciuneanu, şi de avocatul Comunităţii Declic, Toni Decean.
Membrii Comunităţii Declic au susţinut financiar întregul demers, achitând onorariile avocaţilor şi costurile judiciare. Aceştia au analizat sute de ore de înregistrări video, extrăgând probele clare în care jandarmii lovesc cetăţeni care nu manifestau nicio formă de violenţă.
Medikatv.ro
