Pe fondul crizei economice cauzată de pandemia de coronavirusul, termenul mediu de plată a facturilor în România a trecut de 120 de zile, faţă de 115 zile în 2019, dublu faţă de media europeană şi faţă de nivelul înregistrat în urmă cu 10 ani, arată o o analiză realizată de Frames & Hygienium, potrivit căreia multe companii din România ignoră sau tratează superficial pericolul generat de coronavirusul Covid – 19.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

”Multe dintre firmele din România ignoră sau tratează superficial pericolul generat de coronavirusul Covid – 19. Astfel s-a ajuns ca numărul companiilor cu cazuri de îmbolnăvire se crească semnificativ, iar pericolul, dincolo de cel sanitar, este ca business-urile să intre în blocaj, cu consecinţe majore pe lanţurile economice”, arată o analiză realizată de Frames & Hygienium.

Înmulţirea numărului cazurilor de coronavirus din judeţe precum Prahova, Braşov, Timiş şi Galaţi este cauzată de apariţia unor focare de COVID la o serie de companii, cele mai multe din sectorul IMM-urilor. În unele dintre cazuri, de vină pentru creşterea numărului îmbolnăvirilor sunt chiar managerii acestor firme, care au ignorat cu bună ştiinţă măsurile de prevenire.

Potrivit experţilor de la Frames, în multe firme, în special în zona de IMM-uri, respectarea regulilor de protecţie este, din păcate, facultativă.

”Sunt companii unde angajaţii nu poartă măşti sau le poartă greşit, iar recipienţii cu dezinfectanţi sunt prezenţi doar pentru a preîntâmpina controalele autorităţilor, folosirea lor fiind facultativă. În spaţiile comune, distanţa dintre birouri, dintre zonele de lucru, nu a fost mărită, iar la întâlnirile dintre angajaţi sau la cele cu clienţii şi partenerii nu sunt purtate măşti şi nu se respectă distanţare socială. Aceasta este realitatea”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

Dincolo de faptul că nu se poartă măşti sanitare decât în situaţii punctuale, în multe companii sunt probleme şi cu asigurarea măsurilor de dezinfecţie şi protecţie a spaţiilor în care se desfăşoară activităţile economice.

”Există, din păcate, multe afaceri unde dezinfectanţii sunt prezenţi doar din prisma respectării condiţiilor legale, fără să fie folosiţi după un program bine stabilit, în concordanţă cu fluxul de lucru. Dincolo de câteva companii mari, din zona multinaţionalelor, unde există protocoale bine definite privind coronavirusul, în zona intreprinderilor mici şi mijlocii asigurarea dezinfectanţilor este realizată, în multe situaţii, doar pe un singur criteriu – preţul cel mai mic”, spune Constantin Danciu, director de dezvoltare Grande Gloria Production, compania care produce, în România, dezinfectanţii Hygienium.

Aşa s-a ajuns ca, în magazine, în retail în general dar şi în companii mari inclusiv din zona de producţie şi logistică, angajaţii să folosească o serie de produse dezinfectante cu o provenienţă discutabilă.

”De la geluri dezinfectante pentru mâini la soluţii dezinfectante pentru spaţiile de lucru, se folosesc soluţii epirice, ineficiente din punct de vedere al preîntâmpinării pericolului de infectare. Mai mult, au apărut inclusiv produse falsificate pe piaţă, iar în unele magazine am întâlnit flacoane de produse dezinfectante autorizate de Ministerul Sănătăţii umplute cu soluţii pe bază de clor sau alcool, fără nicio legătură cu produsul original”, a declarat expertul.

Dincolo de nerespectarea măsurilor de protecţie şi de prezenţa, pe piaţă, a unor dezinfectanţi neautorizaţi, o mare problemă în economia românească, mai ales în sectorul de HORECA, o reprezintă absenţa unor reguli clare privind asigurarea protecţiei anti-covid.

Potrivit experţilor de la Frames, dincolo de măsurile dispuse de autorităţi, nu există în acest moment un set de reguli clare, concrete, asumate la nivel instituţional, în privinţa prevenirii infecţiilor cu COVID.

”Multe dintre firmele din HoReCa acţionează aşa cum pot, în condiţiile unei legislaţii ambigue. Îşi igienizează spaţiile de lucru, camerele de hotel, terasele etc. fără însă a avea garanţia că măsurile implementate sunt de natură să evite contaminarea cu coronavirusul COVID-19. Aceeaşi situaţie este prezentă, de exemplu, şi în sectorul de retail”, spune Adrian Negrescu, managerul Frames.

Atunci când vin în control, autorităţile verifică, în principal, actele societăţilor, condiţiile generale de igienă şi cele specifice, prevăzute în legislaţie, însă n-au niciun fel de modalitate de control asupra modului în care sunt respectate condiţiile sanitare, din prisma pericolului infectării cu Covid.

”Organele de control nu pot verifica ce se află în recipienţii de dezinfectanţi, ce soluţii se folosesc şi cu ce frecvenţă, care sunt concentraţiile de substanţe active, cât de eficiente sunt etc. Este nevoie de o reglementare specifică în acest segment”, afirmă expertul Constantin Danciu.

Hygienium, împreună cu o serie de companii de consultanţă din sectorul industrial şi HoReCa, a demarat un proiect de susţinere a mediului de afaceri în scopul asigurării unor măsuri de protecţie eficientă.

”Trebuie să găsim numitorul comun, regulile, măsurile de protecţie, certificarea care să le ofere clienţilor, consumatorilor, garanţia că, de exemplu, se pot caza la un hotel sigur din punct de vedere sanitar, în care sunt implementate măsuri eficiente de preîntâmpinare a contaminării cu Covid”, a declarat omul de afaceri.

Fără o reglementare concretă şi o implementare optimă a măsurilor de protecţie, multe companii riscă să se confrunte cu stoparea producţiei şi închiderea activităţii, situaţii care pot duce foarte rapid la insolvenţă şi faliment, spun analiştii.

”Este de ajuns ca 1-2 angajaţi să se contamineze pentru ca întreg personalul să intre în izolare. Această situaţie poate determina închiderea activităţii, cu consecinţe directe în sănătatea financiară a companiei. Dincolo de efortul salutar al Guvernului, care asigură plata parţială a salariilor pentru angajaţii afectaţi, firmele riscă să ajungă rapid în blocaj financiar”, spun experţii de la Frames.

Cum peste 80% dintre firmele româneşti sunt slab capitalizate şi nu dispun de fonduri pentru situaţii de criză, pericolul de contagiune economică este major.

”Dependenţa între companii a crescut în 2020, astfel că, de exemplu, dacă o firmă intră în criză financiară, va trage după sine mare parte din furnizori. Vedem acum, în pandemie, cât de nociv este, din această perspectivă, creditul comercial (furnizor). La noi, volumul creditului furnizor este de trei ori mai mare decât cel al creditului bancar, mai exact 383 de miliarde de lei (credit comercial) faţă de 117 miliarde lei (credit bancar)”, arată analiza Frames.

Potrivit experţilor, pe fondul crizei economice cauzată de pandemia de coronavirusul, termenul mediu de plată a facturilor în România a trecut de 120 de zile, faţă de 115 zile în 2019. Nivelul este dublu faţă de media europeană şi faţă de nivelul înregistrat în urmă cu 10 ani.

„Dincolo de perspectiva sanitară, asigurarea măsurilor de prevenire a cazurilor de Covid, din punct de vedere economic, poate să facă diferenţa între supravieţuire şi faliment”, afirmă Constantin Danciu.

Potrivit experţilor, după perioada de concedii din această vară, în toamnă, atunci când multe companii vor reveni la o activitate normală, cu toţi angajaţii prezenţi la locul de muncă, este nevoie mai mult ca oricând de asigurarea unui mediu de lucru sigur, atât din prisma materialelor folosite (măşti şi mănuşi de protecţie, dezinfectanţi autorizaţi de Ministerul Sănătăţii) cât şi a fluxurilor de producţie şi desfăşurare a activităţii (amenajarea spaţiilor, distanţarea socială etc).

 


 

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.