O fermă engleză care aprovizionează cu căpşuni spectatorii turneului de tenis de la Wimbledon de peste 20 de ani traduce anunţurile de angajare de pe site-ul propriu în română şi bulgară, semn al dependenţei agriculturii de forţa de muncă străină şi al riscurilor sporite generate de votul pro-Brexit, relatează Bloomberg.
Hugh Lowe Farms, din comitatul Kent, cunoscut drept grădina Angliei, aduce muncitori din Europa Centrală şi de Est pentru a produce cele 28 de tone de căpşuni consumate în timpul turneului de tenis.
Iar cazul nu este singular.
”Ne bizuim pe muncitori din afara Marii Britanii, în general din ţări cu rate ridicate ale şomajului şi salarii mici”, a declarat Nicholas Marston, din partea Berry Gardens, o cooperativă de marketing printre ai cărei membri fondatori se află şi Hugh Lowe Farms.
Circa jumătate din locurile de muncă din industria căpşunilor sunt sezoniere şi nu sunt atractive pentru britanici, a explicat el.
Salariile medii orare din agricultura britanică, inclusiv cele ale managerilor, sunt la două treimi din nivelul tuturor celorlalte sectoare economice, potrivit unui studiu din 2014.
În plus, cele mai multe locuri de muncă sunt temporare, în funcţie de sezon.
În 2013, Marea Britanie a renunţat la reglementarea salariilor minime şi a muncii suplimentare.
Perspectiva accesului redus al muncitorilor străini după Brexit o pune pe Theresa May, noul premier, într-o postură dificilă, de a echilibra nevoile cultivatorilor cu cererile celor care au susţinut Brexit-ul de a reduce imigraţia.
În iulie, Sindicatul Naţional al Fermierilor a scris secretarului pentru Brexit, David Davis, pentru a prezenta îngrijorarea agricultorilor.
Cei mai vulnerabili sunt producătorii de fructe şi cei de lactate, întrucât depind de muncitorii sezonieri, explică Duncan Fox, analist la Bloomberg Intelligence.
La aceste probleme se adaugă pierderea, după Brexit, a unor ajutoare UE de 3 miliarde de lire sterline, plătite anual fermierilor britanici.
Horticultura, care include fructele şi legumele, este o componentă majoră a agriculturii britanice, cu o contribuţie de circa 3,7 miliarde de lire la economia ţării, în 2014, uşor mai mare faţă de producţia de cereale din acel an, conform datelor guvernamentale citate de Tim Lang, profesor la City University London.
Sectorul agricol ocupă doar 3,5% din terenul agricol din Marii Britanii, comparativ cu circa două treimi în cazul culturilor de cereale.
Cele mai recente date arată că producţia de cereale a generat 2,9 miliarde de lire sterline în 2015, înregistrând scădere, în timp ce contribuţia horticulturii a stagnat.
Potrivit Societăţii Regale a Horticulturii, contribuţia horticulturii în economie, incluzând pepinierele şi peisagistica, este de 9 miliarde de lire, iar numărul de angajaţi atinge 300.000.
Industria lactatelor, afectată deja de preţurile scăzute, ar putea fi grav lovită de restricţionarea forţei de muncă străine, avertizează Mike King, proprietarul unei ferme din Gloucestershire, în sud-vestul Angliei, unde cinci dintre cei opt angajaţi sunt străini.
”Am promovat posturile în Marea Britanie şi nu a venit nimeni. Nu mi-am putut desfăşura activitatea fără migranţi. Dacă nu vom avea grijă, ne vom afla în situaţia în care vor elimina producţia de lactate din Marea Britanie”, a spus King.
Costurile au dobândit o importanţă majoră, în condiţiile în care discount-urile oferite de lanţurile de supermarketuri au dus la îndatorarea fermierilor.
Numărul producătorilor de lactate din Anglia şi Ţara Galilor a scăzut cu două treimi în ultimele două decenii, potrivit Comisiei pentru Dezvoltarea Agriculturii şi Horticulturii.
Aproximativ o treime dintre fermierii din sectorul lactatelor angajează oameni din afara Marii Britanii, 94% dintre ei afirmând că principalul motiv este dorinţa de a munci a acestora, în timp ce posibilitatea de a găsi britanici calificaţi este redusă.
”Războaiele de preţuri din sectorul de retail vor exercita presiuni continue pentru ca fermele să scadă costurile, inclusiv prin reducerea salariilor şi a numărului de angajaţi”, a spus Stephen Devlin, economist în domeniul resurselor nagturale la New Economics Foundation în Londra.
În timp de guvernul ţine cont de îngrijorarea populaţiei faţă de migraţie, fermierii ar putea fi nevoiţi să aducă din străinătate muncitori cu salarii mici şi cu calificare redusă, cu vize temporare.
Acest sistem a fost eliminat în urmă cu doar trei ani, pentru români şi bulgari, după ridicarea controlului asupra circulaţiei muncitorilor din cele două ţări.
”Presupunând că libera circulaţie a forţei de muncă va fi oprită, guvernul va trebui să ia o decizie în privinţa măsurii în care muncitorii proveniţi din ţările europene vor fi înlocuiţi”, a spus Madeleine Sumption, director al Migration Observatory, al Oxford University.
Agricultura britanică nu are nevoie doar de muncitori necalificaţi, ci şi de specialişti, forţa de muncă fiind reprezentată în mare parte de bărbaţi cu vârste de peste 55 de ani, în timp ce numărul celor care vor să studieze acest domeniu este redus.
Tot mai mulţi horticultori au venit din colegii din Europa de Est, nu din Marea Britanie, a spus Marson, de la Berry Gardens. Asta înseamnă că şi posturile ful-time, pe termen lung, sunt ocupate de angajaţi de naţionalitate europeană.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
