Analiză pentru NEWS.ro de Radu Limpede
PREAMBUL – Contextul Macroeconomic actual pe scurt*
* Succesul convergenţei, fără a reliefa şi dezechilibrele acumulate, care nu sunt scopul acestei analize
România e lăudată de U.E. / Eurostat / The Economist / Bloomberg / [ înseraţi aici orice cunoscut analist sau mare banca vreţi Dvs. ] că a avut cea mai rapidă CONVERGENŢĂ (“catch-up story”) dintre toate ţările fost-comuniste în aceste decenii şi a ajuns la nu mai puţin de 78% din PIB-ul mediu PPS la puterea de cumpărare, iar AIC (consumul efectiv al Gospodăriilor) a ajuns mai sus: 88% din media U.E.
Sursă grafic: Eurostat / AIC per capita cu 100% media U.E.
De la ”lanternă roşie” a U.E., adică ultimii sau egali în sărăcie cu colega de tandem Bulgaria, România a urcat fantastic: 27% din PIB mediu UE la dată anunţării aderării şi aproape triplu azi. Suntem azi pe locul 7 din coadă la PIB PPS şi 12 la AIC în PPS: aproape de jumătatea clasamentului celor 27 de ţări UE.
Produsul Intern Brut a atins 354 miliarde euro în 2024 şi se aşteaptă 375 - 380 miliarde euro în 2025.
Succesul e fabulos – nimeni nu ar fi crezut aşa ceva acum o generaţie! Nici măcar eu – şi ţin minte că am fost optimist-informat: am fost singurul analist din România care a prezis cu semestre înainte creşterile REALE de PIB de peste 8,0% din vremea Guvernului Năstase, în direct la Money Channel TV.
Merite? Uniunea Europeană ca motor de civilizaţie şi dezvoltare (mulţumim generaţiei fondatorilor Jean Monet şi Robert Schuman !), economia Capitalistă cu legităţile ei, multinaţionalele “hrăpăreţe” ce au adus aici capital, dar şi know-how şi dezvoltare masivă (ulterior inerentele repatrieri de profituri). Dar şi românii harnici - generaţie de sacrificiu care au stat mereu peste program, şi-au făcut familii mult mai târziu decât părinţii lor; au trăit în stres, şi-au riscat puţinii bani ca antreprenori.
Aceste lucruri poate s-au spus, au fost intuite de mulţi. Astăzi vă propunem o lentilă / perspectiva nouă.
Dezvoltarea ce a dus la convergenţă poate fi segmentată şi explicată şi SECTORIAL -
Ce nu s-a spus este că avem RESURSE URIAŞE LATENTE pentru a continua acest drum al dezvoltării; dacă la început creşterea productivităţii şi implicit a PIB-ului vine pe principiul “fructelor uşor de cules” şi chiar al “perei mălăieţe” (low-hanging fruits / windfall sunt expresiile englezeşti consacrate în Economie traduse mot-a-mot) … ulterior intervine o epocă dificilă numită ”capcana Lumii a 2-a” unde economii cu uriaş potenţial ca Brazilia sau Argentina sau chiar Chile se zbat de jumătate de secol.
Inclusiv în U.E. avem economii puternice din zona de Sud, a Mediteranei, care se axează excesiv pe turism (şi pe dolce vita) şi pendulează între Lumea 1 şi Lumea a 2-a. Italia e un bun exemplu. Sau Spania.
România a pornit ca mare producător de confecţii-textile, încălţăminte-marochinărie sau mobilă, la aderarea la U.E. A înlocuit treptat motoarele vechi ale unei economii sărăcăcioase cu 2 vedete majore:
=> Industria AUTO & Automotive (a pieselor şi subansamblelor pentru automobile), cu vârf de lance Renault (re)venit la Dacia, apoi Ford venit la Oltcit / Daewoo Craiova şi marii producători din Germania.
=> IT&C şi BPO (externalizare / outsourcing de procese de afaceri în traducere); aparţin unor CAEN diferite dar unele se întretaie, fiind toate Technology-driven ca muncă la distanţă; aşa încât le consider un singur motor; uneori e şi dificil de evaluat cât din activitatea unui astfel de centru e BPO şi cât IT&C.
A mai turat şi un al 3-lea “motor”, care ne-a ajutat fantastic în Balanţa de Plăţi a României, echilibrând deficitul cronic de export-import BUNURI prin excedentul de SERVICII (ultimul acoperă tradiţional între 40% - 50% din deficitul anual pe bunuri din Contul Curent al balanţei ţinute de BNR). E vorba de:
=> Transporturile Rutiere, de TIR-iştii noştri care ies ca export servicii transportând peste graniţă, în U.E. Ei au fost la acelaşi nivel sau chiar mai sus decât softiştii (exporturi servicii şi programe IT), fiind întrecuţi recent pe fondul amânării aderării la Schengen terestru. Dar în sfârşit am intrat! TIR-iştii noştri nu vor mai sta cu zilele blocaţi în vamă; acest motor semi-blocat se va vedea în statistici relansat.
Tot pentru a simplifica analiza – care după cum vedeţi nu e ”mecanică„ pe mari grupe CAEN, ci mai degrabă ”funcţională” - adaug No.3 TIR-iştilor şi o altă componentă, cea de LOGISTICĂ, care se referă la zona de transfer şi depozitare mărfuri, cu puternică componentă imobiliară specializată şi de Facility Management; aceasta poate fi considerată “motor” nu doar pentru că a susţinut dezvoltarea Comerţului modern la noi şi în paralel a multinţionalelor exportatori de bunuri, ci mai ales ca furnizor de EXPORT de SERVICII: va deservi întreaga REGIUNE, Bucureştiul fiind cel mai important centru economic între Viena şi Istanbul şi în jurul nostru fiind o puzderie de ţări mici, cu 2-3-5-7 milioane de locuitori. Acestea sunt servite în genere din centre regionale şi există mari jucători dedicaţi: CTP, WDP.
Scopul acestei analize este de a reliefa încă 4 “MOTOARE” ale economiei României care au stat până acum LATENTE, deşi au un mare POTENŢIAL: uman, de know-how, de poziţionare geografică şi geopolitică, de capital dedicat, oportunitatea unor finanţări UE, ajutoare de stat şi chiar de la NATO:
ENERGIE: de la Gazul din Marea Neagră la Valul 2 Regenerabile + Val 2 Nucleare mari + Valul 1 SMR +
AGRO-FOOD: Agricultură Vegetală & Zootehnie & Bio-Organic + accent necesar pe Industria Alimentară
CONSTRUCŢII & MATERIALE C. în contextul accelerării reţelei de Autostrăzi + Reconstrucţia din Ucraina
AERO & DEFENSE – în lumina reinarmarii Europei şi a creşterii contibutiei ţărilor NATO la 5% dn PIB.
Partea I – pe care o citiţi acum şi sunteţi deja la jumătatea ei - le va aborda INTUITIV - pe baza propriei “hărţi mentale” a ce am citit şi integrat până acum despre economia României, ajutat de căutări rapide.
Partea a lI-a este o analiză CIFRICĂ cu date INS de Conturi Naţionale (VAB ce dau PIB-ul) + date de la agregatorii din ONRC şi M-Finanţe de Bilanţuri ale companiilor şi firmelor pe sectoare CAEN s.a. Această parte va VALIDA sau invalida premisele intuite în prima parte şi va calcula CAGR-uri 2002-2012 şi 2012-2022, în formă DEFLATATĂ în EURO, pentru o comparabilitate deplină a datelor din 10 în 10 ani.
Partea a III-a va EXTRAPOLA pe următorii 10 ani / 7 ani de acum, anul de bază considerat fiind 2022 datorită granularitatii datelor); va conţine şi noi scenarii de creştere aduse de oportunităţile externe. Şi va lista câteva RECOMANDĂRI pentru decidenţii noştri de Politică Economică (dacă avem aşa ceva).
AUTO & AUTOMOTIVE – succes major de 2 decenii şi jumătate cu
=> Dacia-Renault (Logan e un succes ce a intrat în manualele de istorie de strategie-management, Sandero e azi cea mai vândută din Europa, Duster îşi domină segmentul, iar noul Bigster abia a apărut),
=> Ford Craiova (mai nou cu portofoliu parţial electrificat), dar şi cu
=> “industria pe orizontală” ce aprovizionează practic orice model de automobil Made în Europe: a ajuns la 35 mld. euro cifra de afaceri cumulată în 2025 conform ACAROM; am enumerat sus mari nume.
Renault (re)venit la Dacia, apoi Ford venit la Oltcit / Daewoo Craiova şi marii producători din Germania: Continental AG şi Daimler-Benz cu divizia să de cutii de viteze pe nume StarAssembly la Sebeş şi Cugir.
Dar şi Michelin, Pirelli, Autoliv, Bosch, Faurecia, Schaeffler, Delphi (BorgWarner azi), Sumitomo, Yazaki, Leoni, Hella (Forvia azi), Preh s.a. Mulţi din ei cu afaceri anuale ce au trecut deja pragul de >1 mld. euro.
La prima vedere, există o discrepanţă între Cifra de Afaceri de >30 de miliarde de euro (2022) şi VAB de numai <7 miliarde de euro al sectorului, pe care îl veţi observă în Partea a 2-a a analizei, cea axată pe cifre seci; această se datorează faptului că sectorul Auto & Automotive e PUTERNIC COLABORATIV şi fiecare companie depinde de lanţul din amonte; asamblarea unui autovehicul e foarte complexă, iar VAB / Cifra-de-Afaceri e în medie <25%. Totuşi, impactul în economie şi societate e uriaş: de la revitalizarea unor oraşe industriale sau mono-industriale, la efectul de antrenare al altor sectoare.
McKinsey calcula că ”industria auto are un efect de multiplicare semnificativ: fiecare euro investit de producătorii auto europeni generează o valoare adăugată de 2,6 ori mai mare pentru economia mai largă. Acest lucru se datorează interdependenţei puternice dintre industria auto şi alte sectoare, cum ar fi producţia de componente, cercetarea şi dezvoltarea, şi serviciile conexe”.
Extinzând la ”Alte mijloace de Transport”, avem şi destule exemple de succes cu capital românesc:
- Softronic Craiova cu locomotive electrice şi automotoare feroviare electrice,
- Grampet Grup cu Electroputere VFU Paşcani (automotorul Diesel abia lansat Leon),
- DeltaMed Cluj (ambulanţe şi vehicule ISU – a ajuns deja cel mai mare producător din regiune)
- IRUM Reghin pe tractoare forestiere şi
- Ruris / Mat Craiova pe utilaje şi tractoare agro s.a.
- AutoMecanică Mediaş pe carosări şi remorci
- Astra Vagoane Călători Arad pe tramvaie orăşeneşti şi vagoane de călători s.a.
Şi asta e fără partea MILITARĂ din această grupă CAEN, care va fi detaliată la sectorul Aero & Defense.
Acestea au cifre de afaceri mijlocii, de cel mult zeci de milioane de euro pe companie, abia ultima cochetează cu pragul de 100 milioane de euro; dar succesul lor recent şi faptul că au divizii interne de cercetare dezvoltare (R&D) şi omologare a vehiculelor poate duce la SCALAREA spre sute de milioane de euro anual pentru fiecare. Cucerirea unor pieţe de export va fi cheia: Softronic deja o face cu succes.
IT&C (Telecom + Servicii IT + Software) + BPO & Shared Services – doar IT&C a urcat la 8,6% din PIB în trimestrul 1 din 2025 conform INS, după >7% dar <8% în fiecare anii recenţi;
=> include piaţă super-concurenţială de Telecom-Datacom clasic, oligopolistă aparent, însă cu o piaţă performantă prin poziţionarea României fie caă no.1, fie în top 3 ca viteză a Internetului pe continent;
+ Curând vor apărea investiţii majore în Centre de Date A.I.; vezi corelaţia cu ENERGIA Regenerabilă!
=> o mult mai dinamică zonă e cea de Multinaţionale tip Oracle şi IBM şi Microsoft şi Infineon şi SAP şi Thales care şi-au făcut birouri aici + Shared Services orientate spre IT ale London Stock Exchange, Siemens, Continental, Bosch, Stefanini, ING Bank, UniCredit Bank, Societe Generale …s.a.m.d.
=> cea mai dinamică zonă e cea de programatori START-UPS create de antreprenorii locali şi unii din ei au intrat pe IP-prorietary software; unii au ajuns Unicorni (UiPath a fost chiar Decacorn la listarea pe NYSE, probabil curând vom vedea următorii unicorni că: BitDefender, FintechOS, Druid, FlowX.ai s.a.)
+ BPO & Shared Services sunt alte servicii EXTERNALIZATE / Outsourced, care au alte CAEN faţă de IT&C şi se văd foarte bine în Exporturile Servicii din Balanţă Plăti a BNR, la concurenţă cu IT&C şi Transportatorii. Marile firme cu acţionari străini (transnaţionale, nu neapărat mulţi-naţionale: ex. CGS, indienii Wipro, Genpact s.a.) au ieşit cu bine din Pandemie şi au migrat spre servicii mai sofisticate.
Adăugăm şi alte Servicii Profesionale din economia României – nu neapărat externalizate pe plan local de către companii multinaţionale – dar tot din gama de Management & Consultanţă & Software & Tehnice & Design & Comunicare - servicii cu intensitate în know-how de tip ”gulere albe”; conform INS, şi ele cântăresc deja 8% în PIB, că şi IT&C Telecom, cu toate că BPO pur ar fi doar 3%-4%.
E dificil de tras o linie, câte din acestea sunt de tip BPO / Shared Services şi câte deservesc jucătorii interni, fie aceştia IMM sau mari cu capital românesc, fie cu capital străîn care activează pe plan local.
TRANSPORT & LOGISTICĂ – Turat parţial, cu TIR-iştii concurând softiştii că cei mai mari exportatori de servicii ai României, aducând multe miliarde ca excedent anual în Balanţă de Plăti a României (BNR).
+ Depozitele Industriale & Logistică locul 1 ca mp (aproape 8 milioane metri pătraţi la jumătatea 2025) în faţă segmentelor concurente Comerţ-Malluri şi Birouri şi Rezidenţial de pe piaţă imobiliară locală.
Totuşi, acest motor (considerat de noi dual în această analiză, pentru a simplifica nr. de sectoare) e turat doar parţial şi are potenţial uriaş de a realiza un nou salt, deoarece:
SCHENGEN terestru am intrat abia de 5 luni şi deja TIR-iştii noştri nu mai stau câte 2-3 zile în vamă la fiecare drum spre Vest; identic va fi un boost datorită eliminării frontierelor şi pentru centrele logistice;
AUTOSTRADA A7 foarte avansată deja spre regiunea noastră a Moldovei - dar şi finalizarea Drumului Expres complet spre capitală Olteniei Iulie 2025 vor face să explodeze şi în aceste provincii mai văduvite investiţiile în centre regionale de depozitare şi logistică, până acum concentrate 60% în Capitală & Ilfov & Prahova şi restul de 35% în zonele Cluj-Turda-Câmpia Turzii, sau Sibiu & Braşov sau Timiş & Arad.
În partea a 2-a a analizei am analizat cifra de afaceri / profit brut / VAB (valoarea adăugată brută) ale:
494 - Transporturi rutiere de mărfuri şi servicii de mutare + 492 - Transporturi de marfă pe calea ferată + 502 - Transporturi maritime şi costiere de marfă + 504 - Transportul de marfă pe cai navigabile interioare + 512 - Transporturi aeriene de marfă şi transporturi spaţiale
521 - Depozitări + 522 -Activităţi anexe pentru transporturi + 532 - Alte activităţi poştale şi de curier
AGRO & AGRO-FOOD
Agricultura este deja un succes în ce priveşte comasarea fermelor mari vegetale şi plante tehnice deţinute fie de antreprenori locali, fie de străini; România a ajuns de ani buni un mare exportator de Cereale (grâu, porumb) şi de plante oleaginoase (floarea soarelui, mai nou soia). Zootehnia însă este mult rămasă în urmă faţă de potenţial (frână fiind Pesta Porcină Africană), cu excepţia Avicolelor.
În anul 2025 se aşteaptă o nouă RECOLTĂ-RECORD de >30 milioane tone cereale, din care >12 milioane tone GRÂU; dacă preţurile nu scad foarte mult pe bursa globală a Euronext Paris, fermierii din România îşi pot “trage sufletele” din punct de vedere financiar şi reechilibra Bilanţurile şi mai ales cash-flow-ul, după anii grei de seceta, alternaţi de presiune a cerealelor ieftine din Ucraina vecină.
Industria Alimentară << AGRO-FOOD >> creşte însă mult sub potenţial: jurnalişti foarte documentaţi – de la ZF.ro cu date INS verificabile (deşi nu deflatate, cum vom face noi aici) - scriau că a crescut cu 30% faţă de +300% sectorul Comerţ Retail ce reflectă consumul într-o perioada de 10 ani (2012-2022).
Zona această se poate dezvoltă pe baza de Antreprenori serioşi care să facă SCALARE pe baza de Brand & Reţete bune respectat calitativ, Marketing, economii de scală şi în paralel şi Export - şi nu pe baza “duşului” de ajutoare de stat, bani U.E. şi româneşti aruncaţi aiurea peste fermele fragmentate.
În partea a 3-a a analizei am proiectat dezvoltarea industriei României de alimente / “agro-food” în 2 mari scenarii: scenariul de continuitate şi cel dezirabil, ultimul însemnând că vom putea replică la 1/2 succesul POLONIEI, o ţară dublă că populaţie dar nu chiar dublă că suprafaţă şi potenţial agricol.
CONSTRUCŢII & MATERIALE de CONSTRUCŢII
Construcţiile deja sunt într-un boom prelungit: de la subsectorul Rezidenţiale, unde puterea de cumpărare face că un apartament de pe piaţă să se vândă cu doar 6,5 maxim 7 ani de salarii (conform SVN); doar blocarea Bucureştiului până la noul PUG face că piaţă să înregistreze scăderi temporare.
+ Renovări clădiri instituţii & şcoli & spitale & rezidenţiale pe Eficientă Energetică “powered by” PNRR
Infrastructura a fost relansată şi de programul de Autostrăzi şi de nouă finanţare PNRR apărută după ultimele crize majore alături de clasicele fonduri de coeziune (cu capitolul lor de infrastructură mare).
Industria materialelor de construcţii e într-un mare avânt de investiţii pe fondul boom-ului construcţiilor; multe materiale se importau până acum în lipsa cererii interne; dar domeniul face că localizarea producţiei să fie cheie, transportul fiind scump (fie grele - cimentul, fie voluminoase ex. polistirenul expandat sau extrudat). Pe lângă clasica ”înlocuire a importurilor”, mai apare la orizont şi oportunitatea majoră a RECONSTRUCŢIEI UCRAINEI odată războiul încheiat sau măcar îngheţat pe actuala linie a frontului; autostrada A7 a Moldovei noastre va fi prelungită până în Nord, spre Cernăuţi.
În partea a 3-a a analizei am proiectat această oportunitate:
Constructorii şi producătorii de materiale de construcţii din România – ideal sprijiniţi cu garanţii din partea Statului Român – vor ocupa o cotă de piaţă majoră în reconstrucţia Ucrainei vecine.
ENERGIE - Electricitate & Gaz & Petrol & – val de investiţii majore în generarea de Electricitate:
=> NUCLEARELECTRICA: noile reactoare mari U3 & U4 Cernavodă au demarat (deşi va dura un deceniu);
=> Nucleare mici SMR cu NuScale din SUA la Doiceşti-Dâmboviţa
=> Centrale mari & foarte mari pe GAZE (Brazi Ploieşti deja de 14 ani a OMV Petrom; curând Iernut Mureş a lui Romgaz; Rompetrol-KazMunaiGas Petromidia; curând Mintia Deva cu grup Iordania-Irak)
=> EOLIENE & SOLARE FOTOVOLTAICE - Valul 2 de investiţii în curs le va duce de la 3 GW + 1,5 GW azi la cel puţin dublu dacă nu triplu în câţiva ani
=> PROSUMATORII deja la o putere instalată de 2x U1+U2 Cernavodă (dar soarele bate 1/3 vs. Nuclear)
=> STOCAREA / STORAGE - nouă metodă de a stabiliza piaţa dependentă deja de producători fluctuanţi cu condiţiile meteo (regenerabile, hidro); piaţa abia acum decolează, pe bază de costuri mult mai mici
+ GAZ offshore: NEPTUN DEEP by OMV Petrom & Romgaz + conductele BRUA & Tuzla-Podisor TransGaz
AERO & DEFENSE
România are o mare tradiţie în industria aviatică, de la pionierii Traian Vuia şi Aurel Vlaicu şi până la I.A.R. (Întreprinderea Aeronautică Blériot la origine, retrogradată de URSS la nivel de Tractorul Braşov).
Există multe companii ce fac piese sau repară aeronave: IAR Braşov, Aerostar Bacău, Turbomecanica Bucureşti, Avioane Craiova, lângă care au apărut ISD-FDI ale grupului Airbus şi furnizorilor săi: Airbus Helicopters Braşov, Premium Aerotech, grupul Montana Baia Mare (Universal Ally Corp, Alu Menziken).
BOOST-ul cel mare se aşteaptă însă de la Industria de ARMAMENT, care este asociată în mod tradiţional într-un duo cu domeniul AVIAŢIEI pe plan mondial, datorită nivelului tehnologic înalt, chiar şi dacă nu vorbim de aviaţie, ci şi de forţe terestre cu blindatele lor, de artilerie sau naval sau drone:
=> fabrica de pulberi de muniţie de la Făgăraş (da, la origine e domeniul CHIMIE, dar în economia modernă se consideră Utilizarea), ce va fi revitalizată de o mare investiţie cu RHEINMETALL (Germania);
=> fabrică de muniţie NATO pentru obuziere autopropulsate K9 şi pentru tancuri Abrams – contract în asociere cu General Dynamics (SUA) la Uzina de Produse Speciale din Dragomireşti, judeţul Dâmboviţa
=> fabrica nouă funcţională greenfield a IVECO / grup Fiat din Italia în Dâmboviţa (ca Offset pe un contract de cca. 1 miliard de euro de achiziţie camioane militare al Armatei Române); urmează curând
=> HANWA din Coreea de Sud va face o fabrică greenfield sau brownfield de asamblare obuziere autopropulsate (de asemenea un Offset în urma unui contract de 1 miliard de dolari / euro, că şi Iveco);
=> Automecanica Mediaş are şi ea semnat un contract de blindate cu un concern din Turcia, OTOKAR, de asemenea pe baza unui contract cu Armata Română (anume contract 800 blindate 4x4 COBRA ÎI).
=> DRONE militare se realizează deja la Carfil Braşov în colaborare cu Periscope din SUA;
=> TURELE MILITARE se realizau deja în România încă de dinaintea invaziei Rusiei în Ucraina – concernul Elbit din Israel– la Bucureşti (filiala regia de tehnică militară de stat Romarm) şi Bacău (JV cu Aerostar).
=> DRONE de atac BAYRAKTAR – deocamdată Armata Română a comandat şi integrat într-un batalion specializat de luptă celebrele* drone realizate de fabrica cunoscutului inventator turc, ministru al energiei şi ginere al Preşedintelui Erdogan: sperăm să fie integrate şi în industria noastră de apărare.
https://presamil.ro/primul-sistem-bayraktar-tb2-recepţionat-de-forţele-terestre/
* zic celebre pentru că au fost primele drone militare din lume cu 3 uriaşe succese la activ: au câştigat războiul-fulger al Azerbaidjanului împotriva separatiştilor din Nagorno-Karabah şi Armeniei; au stabilizat frontul între cele două Guverne ale Libiei post-Gaddafi - între Tripoli şi Benghazi - şi au fost probabil instrumentul nr. 1 în respingerea de către Ucraina / Kiev a asaltului Rusiei din Aprilie 2022.
Deşi cifrele industriei încă sunt mici (şi statistică noastră pe Conturi Naţionale are un decalaj de 2-3 ani), lista deja este impresionantă. Vor urma în mod cert şi mai multe - UN VAL de mari invesţiii - pe baza:
=> NATO cere tuturor ţărilor membre să îşi crească de la 2% din PIB la 5% din PIB investiţia în Apărare
=> U.E. a lansat fondul SAFE de 150 miliarde de euro – extensibil de 3 sau 4 sau 5 ori pe baza “blendingului” cu bani privaţi de pe pieţele de capital - pentru noi investiţii în Industria de Apărare.
În cele două decenii şi jumătate de dezvoltare accelerată a României, anume din anul 2000 de când am pornit cu aderarea la U.E. şi NATO (prefigurată acum fix 3 decenii de Declaraţia de la Snagov 1995)…
Recapitulând, se poate intui cu destulă acurateţe că abia 1 & 2 şi parţial al 3-lea din cele 7 ”motoare„ enumerate şi-au realizat potenţialul, iar celelalte 4 (+1) sectoare abia de acum ar putea tură!
Să vedem ce spun datele oficiale pe sectoare – urmează Partea a ll-a -
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
