Interdicţiile şi limitele de preţ care vizează petrolul rusesc au ”efectul scontat”, în ciuda producţiei şi exporturilor Rusiei surprinzător de rezistente din ultimele luni, a declarat Toril Bosoni de la Agenţia Internaţională pentru Energie (AIE), transmite CNBC.
Embargoul Uniunii Europene asupra produselor petroliere ruseşti a intrat în vigoare pe 5 februarie, bazându-se pe plafonul de 60 de dolari al preţului petrolului implementat de marile economii ale G7 (Grupul celor şapte), la 5 decembrie.
Bosoni, şeful diviziei industriei şi pieţelor petroliere din cadrul AIE, a declarat pentru CNBC că producţia şi exporturile de petrol ruseşti s-au menţinut ”mult mai bine decât erau aşteptările”, în ultimele luni.
Acest lucru se datorează faptului că Moscova a reuşit să redirecţioneze o mare parte din ţiţeiul care mergea anterior în Europa către noi pieţe din Asia.
China, India şi Turcia, în special, au intensificat achiziţiile pentru a compensa parţial scăderea cu 400.000 de barili pe zi a exporturilor de ţiţei ruseşti către Europa. în ianuarie, potrivit raportului AIE privind piaţa petrolului.
De asemenea, o parte din petrolul rusesc încă se îndreaptă spre Europa prin conducta Drujba şi Bulgaria, ambele fiind scutite de embargoul UE.
Ca atare, producţia netă de petrol a Rusiei a scăzut în ianuarie cu doar 160.000 de barili pe zi faţă de nivelurile de dinainte de război, cu 8,2 milioane de barili de petrol transportaţi către pieţele din întreaga lume, a spus AIE.
Agenţia a adăugat că limitele de preţ ale G7 ar putea ajuta, de asemenea, la stimularea exporturilor ruseşti într-o oarecare măsură, deoarece Moscova este forţată să-şi vândă petrolul Urals la un preţ mai mic acelor ţări care respectă limitele, ceea ce îl face mai atractiv decât alte ţări.
În ciuda volumelor substanţiale de export ale Rusiei, Bosoni a susţinut că acest lucru nu înseamnă că sancţiunile au eşuat.
”Plafonul de preţ a fost instituit pentru a permite petrolului rusesc să continue să curgă pe piaţă, dar în acelaşi timp reducând veniturile ruseşti.
Chiar dacă producţia rusă vine pe piaţă, vedem că veniturile pe care Rusia le primeşte din petrol şi gaze ”au scăzut cu adevărat”, a spus Bosoni.
”De exemplu, în ianuarie, veniturile din export pentru Rusia au fost de aproximativ 13 miliarde de dolari, ceea ce reprezintă o scădere cu 36% faţă de un an în urmă”, a spus ea.
Încasările fiscale ruseşti din industria petrolului au scăzut cu 48% în acest an, aşa că în acest sens putem spune că plafonul de preţ îşi are efectul scontat.”
Ea a subliniat, de asemenea, discrepanţa tot mai mare dintre preţurile ţiţeiului rusesc Urals şi ţiţeiul Brent, de referinţă la nivel internaţional.
Primul a avut o medie de 49,48 dolari pe baril în ianuarie, potrivit Ministerului rus de Finanţe, în timp ce petrolul Brent se tranzacţiona joi la peste 85 de dolari pe baril.
Este important că bugetul Rusiei pentru 2023 se bazează pe o medie a preţului petrolului Urals de 70,10 dolari pe baril, aşa că scăderea veniturilor fiscale din operaţiunile petroliere de la an la an lasă o gaură substanţială în finanţele publice.
Bosoni a mai remarcat că sunt indicii că Moscova ar putea să nu poată realoca comerţul cu produse petroliere în acelaşi mod în care are exporturile de ţiţei, motiv pentru care AIE se aşteaptă ca exporturile şi producţia să scadă în continuare în lunile următoare.
”Observam acum o oarecare realocare a comerţului cu produse, dar nu am văzut aceeaşi schimbare ca şi în cazul ţiţeiului, motiv pentru care ne aşteptăm să scadă exporturile ruseşti şi producţia să scadă”, a spus ea.
Rusia a anunţat săptămâna trecută că va reduce producţia de petrol cu 500.000 de barili pe zi, în martie, ca răspuns la cea mai recentă rundă de interdicţii occidentale, însumând aproximativ 5% din ultima sa producţie de ţiţei.
Cu toate acestea, Bosoni a spus că acest lucru este în conformitate cu aşteptările AIE.
În raportul său, AIE a sugerat că reducerea producţiei ar putea fi mai puţin pe motiv de represalii şi mai mult de o încercare a Moscovei de a susţine preţurile prin reducerea producţiei, mai degrabă decât să continue să vândă cu o reducere mare ţărilor care respectă limitele de preţuri impuse de G7.
Cererea globală de petrol
Se preconizează că cererea globală de petrol va creşte în 2023, după o încetinire bruscă în a doua jumătate a anului 2022, China reprezentând o parte substanţială din creşterea proiectată.
AIE a spus că o creştere pronunţată a traficului aerian în ultimele săptămâni a evidenţiat rolul central al livrărilor de combustibil pentru avioane, în creşterea în 2023.
Livrările de petrol sunt de aşteptat să crească cu 1,1 milioane de barili pe zi, ajungând la 7,2 milioane de barili pe zi în cursul anului 2023, cererea totală urmând să atingă un record de 101,9 milioane de barili pe zi.
Efectele celui mai recent embargo al petrolului din Occident şi ale plafonului de preţ vor fi un factor cheie în satisfacerea acestei creşteri a cererii, se arată în raportul AIE.
”La fel va fi şi poziţia Beijingului asupra activităţii interne a rafinăriilor şi a exporturilor de produse, pe fondul redeschiderii economiei sale.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
