Proiectul „Please touch the intangible cultural heritage”, lansat de Universitatea Bucureşti, este o platformă menită să ofere sprijin şi expertiză tuturor celor care lucrează pentru valorificarea tradiţiilor şi elementelor din folclor. La final, va fi realizat un Catalog de bune practici pentru specialiştii din România şi Republica Moldova.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Proiectul, care se desfăşoară în perioada iulie-octombrie 2020, este demarat de UNIBUC prin Institutul de Cercetare ICUB, în parteneriat cu Şezătoarea Urbană şi finanţat de AFCN.

Platforma „Please touch the intangible cultural heritage” are ca obiectiv principal crearea unei structuri de comunicare pentru specialiştii din România şi Republica Moldova şi se adresează în primul celor afiliaţi unor instituţii precum Academia Română (Bucureşti şi filialele din ţară), Academia de Ştiinţe a Moldovei, universităţi de profil, muzee de etnografie din cele două state. Printre destinatarii proiectului, în special la nivel informativ, se află şi specialiştii din instituţii culturale de nivel naţional/ judeţean/ raional/ local, se arată într-un comunicat transmis News.ro.

Noua structură de comunicare, care va oferi o bază de date cu specialişti din România şi Republica Moldova, din toate domeniile implicate, contribuie la creşterea vizibilităţii activităţii acestora, a cercetării etnologice şi a instituţiilor preocupate de studierea şi cercetarea patrimoniului cultural imaterial.

„Credem că, în acest fel, specialiştii români şi moldoveni vor putea activa într-un cadru mai permisiv şi mai vizibil faţă de cel actual, depăşind «graniţele» instituţionale ale propriei afilieri, dar rămânând ataşaţi acesteia”, a declarat Irina Balotescu, dr. cercetător ştiinţific la ICUB şi la Institutul de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu” al Academiei Române.

Iniţiatorii Proiectului „Please touch the intangible cultural heritage” îşi propun, de asemenea, să ofere o mai bună protecţie elementelor de patrimoniu cultural imaterial din România şi Republica Moldova şi să contribuie la rămânerea în viaţă a unor tradiţii şi expresii orale, ritualuri, obiceiuri, abilităţi şi meserii ancestrale, instrumente, obiecte, artefacte etc., care fac parte din identitatea noastră ca popor şi care, astfel, ar putea să fie lăsate moştenire peste generaţii.

Prin prezentarea noţiunilor de bază referitoare la patrimoniul cultural imaterial se asigură o mai bună recunoaştere a elementelor specifice patrimoniului unei comunităţi şi o identificare a celor care aparţin folclorismului tot mai prezent în jurul nostru. În acest fel, demersul specialiştilor de la Universitatea Bucureşti poate fi văzut şi ca un sprijin oferit liceenilor în orientarea către o eventuală carieră în domeniu.

În cadrul proiectului au fost organizate deja, în perioada iulie-august, trei întâlniri online la care au participat aproape 200 de specialişti, cercetători în formare, studenţi, reprezentanţi ai ONG-urilor care activează în domeniul patrimoniului cultural, cu specialişti din România şi Republica Moldova.

Cele trei teme alese sunt considerate de cea mai mare importanţă şi actualitate: Experienţă şi expertiză în domeniul patrimoniului cultural imaterial. Dificultăţi identificate pentru specialişti, instituţii, domeniu (22 iunie 2020); Experienţă şi expertiză în domeniul patrimoniului cultural imaterial. Bune practici în domeniul patrimoniului cultural imaterial (24 iunie 2020), respectiv Experienţă şi expertiză în domeniul patrimoniului cultural imaterial. Educaţie şi formare în domeniul patrimoniului cultural imaterial (17 august 2020).

Platforma „Please touch the intangible cultural heritage” poate fi accesată la http://please-touchpci.unibuc.ro/.

Pe lângă platforma digitală, proiectul presupune şi alcătuirea unui Catalog de bune practici pentru specialiştii aflaţi de o parte şi de cealaltă a Prutului (variantă online şi print) şi realizarea unui îndreptar destinat mediului preuniversitar: „Patrimoniul cultural imaterial la purtător. Ghid pentru profesorii şi elevii din mediul preuniversitar”, precizează comunicatul. 

Patrimoniul Cultural Imaterial include tradiţii şi expresii orale, limba ca vector principal, artele spectacolului, practici sociale, ritualuri şi evenimente festive, cunoştinţe şi practici referitoare la natură, la univers şi la tehnicile legate de meşteşuguri tradiţionale. În Europa şi în lume, există un interes crescut pentru identificarea, protejarea, conservarea, transmiterea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural imaterial.

România are 7 elemente incluse pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii UNESCO: Ritualul Căluşului (din 2009), Doina (din 2009), Ceramica de Horezu (2012), Colindatul de ceată bărbătească în România şi Republica Moldova (2013), Jocul fecioresc românesc (2015), Tehnici tradiţionale de realizare a scoarţei în România şi Republica Moldova (2016) şi Practici culturale asociate zilei de 1 martie în Bulgaria, Republica Macedonia de Nord, Republica Moldova şi România (2017).

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.