Michael Scurr este voluntar la Arhivele Naţionale ale Marii Britanii de 11 ani, petrecându-şi dimineţile de joi catalogând cu migală documente în beneficiul viitorilor cercetători. Într-o zi din luna mai, fostul director din domeniul asigurărilor a făcut o descoperire proprie în timp ce răsfoia scrisorile unui căpitan al Marinei Regale din secolul al XVIII-lea. Ataşată la un raport privind capturarea corabiei corsare americane „Dalton” în ajunul Crăciunului din 1776, se afla o anexă identificată doar ca „un alt document”. Desfăcând cu grijă documentul, Scurr s-a oprit când a văzut cuvântul „Declaraţie” tipărit în partea de sus. „M-am gândit: «Ah, da, bine, asta e cu siguranţă o Declaraţie de Independenţă»”, a afirmat el pentru The Associated Press. „Cât de emoţionant este asta?”.
Cercetătorii de la Arhivele Naţionale au identificat între timp documentul ca fiind un exemplar rar, din primele zile, al actului de fondare al Americii, tipărit la doar câteva zile după semnarea originalului, la 4 iulie 1776, pentru a răspândi vestea că cele 13 colonii nord-americane rebele rupuseră legăturile cu Marea Britanie.
Este unul dintre cele doar 11 exemplare originale ale aşa-numitei ediţii „Exeter” a Declaraţiei de Independenţă despre care se ştie că mai există, şi singurul identificat în afara Statelor Unite, au anunţat joi Arhivele Naţionale, cu ocazia prezentării descoperirii, înaintea celebrării, în acest weekend, a celei de-a 250-a aniversări a independenţei americane. Această versiune a fost tipărită la Exeter, New Hampshire, în perioada 16-19 iulie 1776.
Însă nu doar vechimea documentului îi conferă importanţă. Contează şi faptul că a fost capturat de pe o navă aflată sub comanda Congresului Continental, recent înfiinţat, cu ordine semnate de preşedintele acestuia, John Hancock, a declarat Amanda Bevan, coordonatoarea proiectului Arhivelor Naţionale de catalogare a corespondenţei căpitanilor Marinei Regale din perioada Revoluţiei Americane.
Deşi publicul a auzit despre condiţiile îngrozitoare cu care s-a confruntat Armata Continentală în locuri precum Valley Forge, din Pennsylvania, s-a acordat prea puţină atenţie americanilor care au plecat pe mare pentru a perturba comerţul britanic şi a lupta împotriva puternicei Marine Regale, a afirmat Bevan.
Descoperirea unui exemplar al Declaraţiei de Independenţă la bordul navei sugerează, de asemenea, modul în care ar fi putut fi folosită, a spus Bevan. Ea consideră că căpitanul navei „Dalton” ar fi citit cu voce tare ordinele sale, aşa cum era obiceiul, precum şi însăşi declaraţia.
„Ei ştiau de ce luptă, dar aceasta exprimă totul într-un limbaj care îi făcea să pară mai mari decât ei înşişi”, a spus Bevan. „Nu luptă pentru că ar avea vreo nemulţumire anume. Luptă pentru un ideal. Şi cred că faptul de a descoperi această declaraţie într-un teatru de război, unde oamenii se angajează să lupte pentru ţara lor în largul oceanului, este cu adevărat ceva special”.
Istoricii din Statele Unite sunt, de asemenea, entuziasmaţi de descoperirea făcută de Arhivele Naţionale.
Acest exemplar al Declaraţiei de Independenţă oferă o legătură directă cu căpitanul navei „Dalton”, cel care a dus vestea independenţei americane în întreaga lume, a declarat Matthew Skic, directorul departamentului de colecţii şi expoziţii al Muzeului Revoluţiei Americane din Philadelphia.
„Nu este doar un document, ci un artefact”, a spus el. „Este o legătură tangibilă cu trecutul, deoarece faptul că arhivistul ţine astăzi acea bucată de hârtie în mână reprezintă o modalitate de a ne transporta înapoi în anul 1776. Este, într-un fel, o predare a ştafetei.”
Descoperirea este, de asemenea, o dovadă că istoricii mai au încă multe de dezvăluit, a spus Skic. „Chiar dacă au trecut 250 de ani, încă nu ştim totul despre Revoluţia Americană şi mai sunt încă descoperiri care aşteaptă să fie făcute”.




























