Trei brăţări preistorice din aur, care au fost recuperate şi readus în România după demersuri de peste 5 ani, vor fi prezentate în premieră vineri, de la ora 14.00, la Muzeul Naţional de Istorie a României, cu prilejul Zilelor Europene ale Arheologiei, ediţia 2026.
În cadrul seriei "Exponatul lunii", vineri 12 iunie, va avea loc vernisajul micro-expoziţiei "Recuperarea trecutului. Un nou caz de succes privind patrimoniul cultural naţional al României - 3 brăţări preistorice din aur".
În anul 2024, aceste bunuri arheologice excepţionale au fost repatriate, după ce iniţial fuseseră identificate la o casă de licitaţii din Monaco, iar mai apoi sechestrate (de autorităţi) în Belgia. Artefactele, care au făcut obiectul acestui caz judiciar, au fost braconate şi au părăsit ilegal teritoriul României, probabil în cursul anilor 2018-2019.
Cele trei brăţări preistorice din aur, masive, bogat decorate, sunt asemănătoare ca formă şi manieră de ornamentare. Acestea datează de la finalul Epocii Bronzului şi începutul primei epoci a Fierului, undeva în jurul anului 1150 a. Chr. Obiectele au fost clasate în prima parte a anului 2025 şi în prezent fac parte din colecţiile Muzeului Naţional de Istorie a României.
Micro-expoziţia aduce în atenţie - dincolo de bunurile arheologice în sine care au făcut obiectul acestui caz - şi o serie de aspecte ale cooperării între instituţiile cu rol în aplicarea legislaţiei pentru protejarea patrimoniului cultural naţional şi internaţional (Inspectoratul General al Poliţiei Române - Direcţia de Investigaţii Criminale, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie etc., precum şi autorităţile de profil din Belgia), dar şi privitoare la datele ştiinţifice ce pot fi obţinute prin urmărirea penală declanşată în asemenea situaţii şi procedura judiciară, dar şi rolul expertizei şi al expertului în legătură cu asemenea demersuri de recuperare a unor bunuri aparţinând patrimoniului cultural naţional (categoria Tezaur), subliniind faptul că în cadrul Muzeului Naţional de Istorie a României activează un corp de experţi specializaţi în acest sens.
Având o greutate însemnată şi detalii stilistice aparte, aceste trei brăţări masive din aur sunt considerate ca fiind aşa-numite bunuri de prestigiu, ce au făcut - cel mai probabil - parte dintr-o depunere preistorică votivă (rituală). Cartarea tuturor locurilor de descoperire ale celorlalte podoabe preistorice de acest fel (nu foarte numeroase), cunoscute anterior momentului apariţiei pe piaţa de antichităţi din Monaco a celor trei brăţări de aur recuperate de autorităţile române, pornind de la informaţiile din literatura de specialitate, conturează foarte clar zona de provenienţă a bunurilor culturale în zona de nord-vest a României, zona Crişanei (Ţara Crişurilor). De asemenea, există mai multe analogii tipologice cu o serie de descoperiri mai vechi din zona de nord-est a Ungariei, astfel că în perspectivă este necesar un studiu comparativ de specialitate având ca subiect obiectele de acest fel păstrate în colecţiile Muzeului Naţional de Istorie a României şi cele din colecţiile Magyar Nemzeti Múzeum.
Aceste obiecte arheologice sunt o dovadă a extraordinarei măiestrii a aurarilor preistorici şi reprezintă o descoperire excepţională pentru perioada târzie a epocii bronzului pentru teritoriul actual al ţării noastre. Studiul pluridisciplinar aprofundat al acestor bunuri arheologice va putea oferi şi alte informaţii importante despre arta prelucrării metalelor preţioase în preistoria Europei, dar şi cu privire la exploatarea resurselor de metale neferoase în acele timpuri. Nu în ultimul rând, asemenea obiecte de prestigiu oferă indicii despre existenţa unor structuri de putere ("şeferii") şi relaţii de schimb la distanţă ale comunităţilor umane din acele vremuri.
Micro-expoziţia va fi disponibilă până la jumătatea lunii iulie şi va putea fi vizitată de miercuri până duminică, în intervalul orar 10.00 - 18.00 (ultimul acces la 17.15).
Medikatv.ro
