"Fetiţa care se juca de-a Dumnezeu" (Polirom, 2014, 2016, 2018) de Dan Lungu va apărea în limba spaniolă, la Amarillo Editora, în traducerea lui Borja Mozo Martín. Romanul a mai apărut în maghiară (editura Noran, Budapesta, traducere de Gabriella Koszta, 2018), bulgară (editura Colibri, Sofia, traducere de Lora Nenkovska, 2016) şi polonă (editura Amaltea, Wroclaw, trad. Radoslawa Janowska-Lascar, 2014).
Un roman surprinzător, emoţionant şi plin de umor care explorează, prin ochii inocenţi ai Rădiţei şi cei ai mamei sale, un fenomen ce a marcat profund România postcomunistă: emigraţia temporară. Pentru a-şi scoate familia din impas financiar, Letiţia hotărăşte să plece la muncă în străinătate pentru cîteva luni. Prin intermediul unei cunoştinţe ajunge la Roma, în Italia, unde face menaj şi îngrijeşte de bătrîna familiei Bosse, Nona. Întîmplător, întîlneşte o fostă colegă de liceu, Laura, o veterană a locurilor de muncă precare, fire puternică, spontană şi onestă, care îi deapănă povestea ei de emigrantă. Acasă, au rămas cele două fetiţe: Rădiţa - sensibilă, introvertită - în grija bunicilor şi Mălina în cea a soţului Letiţiei, Vali. Aflată la început de şcoală şi puternic ataşată de mama sa, Rădiţa suferă în urma despărţirii aşa cum numai copiii pot să o facă, cu tot corpul şi toată imaginaţia. Cele cîteva luni preconizate se tot lungesc, planurile de viitor suferă mereu schimbări, iar efectele secundare ale plecării se dovedesc imprevizibile.
Roman tulburător, în care sunt îmbinate subtil o varietate de teme: copilăria, inocenţa, înstrăinarea, confruntarea mentalităţilor, relaţiile de cuplu sau reconfigurarea identităţii, într-o construcţie plină de tensiune şi cu un limbaj proaspăt, efervescent.
"Fetiţa care se juca de-a Dumnezeu" a fost distins cu Premiul Naţional de Proză al Ziarului de Iaşi, ediţia 2015.
Dan Lungu (n. 1969) este unul dintre cei mai apreciaţi scriitori români, cărţi ale sale fiind traduse în numeroase limbi. La Editura Polirom a publicat volumele de proză scurtă "Băieţi de gaşcă" (ed. I, 2005; ed. a II-a, 2013), "Proză cu amănuntul" (ed. a II-a, 2008) şi Părul contează enorm (2019), romanele "Raiul găinilor" (ed. I, 2004; ed. a II-a, 2007; ed. a III-a, 2010; ed. a IV-a, 2012), "Sunt o babă comunistă!" (ed. I, 2007; ed. a II-a, 2010, ed. a III-a, 2011; ed. a IV-a, 2013; ecranizat în 2013, în regia lui Stere Gulea; ed. a V-a, 2017, ed. a VI-a, 2022), "Cum să uiţi o femeie" (ed. I, 2009; ed. a II-a, 2010; ed. a III-a, 2011), "În iad toate becurile sunt arse" (ed. I, 2011; ed. a II-a, 2014), "Fetiţa care se juca de-a Dumnezeu" (ed. I, 2014; ed. a II-a, 2016; ed. a III-a, 2018), "Pâlpâiri" (2018), "Şoferul din Oz" (2022), precum şi cartea pentru copii "Vlogger la 13 ani" sau "Buncărul cu bunătăţuri trăsnite" (2021). Tot la Editura Polirom a coordonat volumele colective "Tovarăşe de drum. Experienţa feminină în comunism" (2008, în colab.), "Str. Revoluţiei nr. 89" (2009, în colab.), "Cărţi, filme, muzici şi alte distracţii din comunism" (2014, în colab.) şi "Cartea copilăriilor" (2016, în colab.). În 2011, statul francez i-a acordat titlul de „Chevalier de l’Ordre des Arts et des Lettres” pentru contribuţii la îmbogăţirea patrimoniului cultural francez.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
