Retrospectiva Vermeer şi Anul Picasso, protestele activiştilor de mediu, restituirea frizelor din Parthenon şi furtul de artefacte de la British Museum sunt câteva dintre expoziţiile şi evenimentele care au marcat artele vizuale în 2023. A fost anul în care inteligenţa artificială - şi mai ales generatoarele de imagini cu inteligenţă artificială - a luat cu asalt lumea artei.
Retrospectiva "Vermeer" la Rijksmuseum, Amsterdam
Uneori, un serial de succes este victima propriului său succes. Acesta a fost cazul retrospectivei Vermeer, care a prezentat 28 de tablouri ale maestrului olandez, inclusiv şapte lucrări care nu au mai fost văzute niciodată în Olanda.
Interesul masiv al publicului a dus la epuizarea biletelor la trei zile de la deschidere, la anunţuri neverificate pe eBay care comercializau bilete cu preţuri de până la 2.724 de dolari şi la vânzarea a peste 100.000 de exemplare ale catalogului oficial. Nici măcar programul prelungit nu a putut satisface cererea pentru expoziţie, care a fost înţeleasă drept o şansă unică în viaţă de a vedea lucrări care sunt rareori împrumutate. "Vermeer" a captat atenţia publicului într-un mod deosebit - şi arată că este posibil ca muzeele să trebuiască să se pregătească pentru o cerere şi mai mare pentru expoziţii ca aceasta în viitor.
"It's Pablo-matic: Picasso According to Hannah Gadsby" la Brooklyn Museum, New York
Uneori, o expoziţie cu adevărat îngrozitoare reuşeşte totuşi să fie extrem de semnificativă. Ne place sau nu, acesta este cazul expoziţiei "It's Pablo-matic", care a exemplificat mentalitatea revizionistă aplicată omului modernist în acest moment, arătând în acelaşi timp cât de jos se vor coborî muzeele pentru a ajunge la un public de masă.
Expoziţia a fost una dintre multele organizate în acest an pentru a marca 50 de ani de la moartea lui Picasso şi a avut, fără îndoială, cea mai dură limită. Comendianta Hannah Gadsby îşi explicase deja problemele cu Picasso în specialul de succes din 2018 de pe Netflix, "Nanette". Această expoziţie a fost menită să elucideze şi mai mult opiniile, acum cu lucrări de artă Picasso de la Musée Picasso, Muzeul de Artă Modernă şi din alte părţi.
Expoziţia a demonstrat în mod corect că arta lui Picasso a prosperat pe baza violenţei faţă de femei, dar a dat greş în modul în care şi-a prezentat argumentele. Textele ironice şi ireverenţioase ale lui Gadsby au însoţit aceste picturi şi gravuri, diluând analizele importante cu glume de prost gust. O serie de opere de artă feministă, semnate de Dindga McCannon, Faith Ringgold şi Ana Mendieta, a fost de asemenea prezente, dar puţine dintre ele au avut legătură cu Picasso.
"Manet/Degas" la Musée d'Orsay, Paris, şi Metropolitan Museum of Art, New York
Traiectoriile paralele, dar distincte, ale celor două simboluri ale artei secolului al XIX-lea au stat la baza acestei expoziţii fascinante, care a dezvăluit nu doar asemănările, ci şi diferenţele lor clare. Manet, revoluţionarul, a folosit tuşe mari, aspirând mereu la declaraţii monumentale. În schimb, Degas, desenatorul, a venerat vopseaua pentru fluiditatea ei, a preţuit atmosfera şi imaginile mai puţin grandioase. Periodic, cei doi se întâlneau - amândoi au pictat portrete, peisaje marine şi multe altele - dar abordările lor divergente faţă de pictură şi filosofia artistică au conferit acestei expoziţii o tensiune specială. Ultima sa cameră melancolică, în care este prezentată colecţia de artă a lui Manet de către Degas, sugerează o fascinaţie care este încă palpabilă după mai bine de un secol.
Controversă în Florida în legătură cu sculptura "David" al lui Michelangelo
"David", opera de artă veche de 521 de ani şi una dintre cele mai faimoase figuri din istoria artei occidentale, a ajuns pe prima pagină a ziarelor în acest an, spre surprinderea - şi confuzia - multora din întreaga lume. În martie, Hope Carrasquilla, fosta directoare a Şcolii Clasice Tallahassee, a demisionat după ce părinţii s-au plâns că programa ei de artă renascentistă era nepotrivită pentru o oră de clasa a şasea, deoarece includea o imagine a sculpturii clasice, pe care unul dintre părinţi a considerat-o "pornografică". Circumstanţele ambigue ale plecării ei (raportate iniţial ca fiind o concediere) şi acuzaţia de obscenitate au incitat o frenezie mediatică, profesionişti din muzee, istorici de artă şi politicieni punând în discuţie dacă acestea au constituit cenzură.
Boris Eldagsen a câştigat un concurs de fotografie cu o imagine generată de inteligenţa artificială
Acesta a fost anul în care inteligenţa artificială - şi mai ales generatoarele de imagini cu inteligenţă artificială - a luat cu asalt lumea artei. În timp ce artiştii s-au agitat foarte mult în legătură cu ceea ce ar putea crea în viitor inteligenţa artificială, nu a existat poate o demonstraţie mai bună a absurdităţii actuale decât atunci când Boris Eldagsen a luat locul întâi la categoria creativă deschisă în cadrul Premiilor Mondiale Sony World Photography Awards ale Organizaţiei Mondiale a Fotografiei pentru o lucrare intitulată "The Electrician". La scurt timp după ce a câştigat, Eldagsen a dezvăluit că lucrarea, care pare a fi o fotografie veche în care apar două femei, nu era deloc o fotografie, ci invenţia unui generator de imagini AI.
Discuţiile despre marmurele de la Parthenon au continuat
Anul acesta au fost înregistrate noi progrese - dar nu neapărat promiţătoare - în problema veche de secole a apartenenţei marmurelor Parthenonului la Anglia, unde se află în prezent, sau la Grecia, de unde provin, fără ca niciuna dintre părţi să cedeze lupta. În luna ianuarie a acestui an, conducerea British Museum, care a expus sculpturile din 1832, după ce acestea au fost luate de pe Acropole din Atena de către nobilul scoţian Lord Elgin, a confirmat că s-a întâlnit în secret cu reprezentanţii Greciei timp de luni de zile pentru un potenţial acord de împrumut care ar permite returnarea prin rotaţie a unora dintre sculpturi.
Însă, la doar câteva zile după aceea, Ministerul grec al Culturii a publicat o declaraţie prin care denunţa posibilitatea oricărui acord care să afirme pretenţia Regatului Unit de a deţine antichităţile contestate. "Repetăm, încă o dată, poziţia fermă a ţării noastre, care nu recunoaşte jurisdicţia, posesia şi proprietatea Muzeului Britanic asupra sculpturilor, deoarece acestea sunt produsul unui furt", se arată în declaraţie.
Prim-ministrul britanic Rishi Sunak l-a acuzat, luna trecută, public, pe premierul grec Kyriakos Mitsotakis de "grandomanie" în legătură cu sculpturile în litigiu şi a anulat o întâlnire cu acesta cu doar câteva ore înainte de începerea acesteia. Cu câteva zile înainte, Mitsotakis apăruse la televiziunea britanică pentru a compara luarea marmurelor de pe Parthenon cu tăierea în două a Mona Lisei lui Leonardo da Vinci. Sunak a declarat că Mitsotakis şi-a încălcat promisiunea de a nu face comentarii publice cu privire la Marmurele de la Parthenon în timpul vizitei sale în Anglia, care a fost concepută pentru a aprofunda relaţiile greco-britanice. Un oficial al guvernului grec a negat că ar fi făcut vreodată o astfel de promisiune. "A existat o parte pozitivă a anulării acestei întâlniri, aceea că a câştigat şi mai multă publicitate... pentru cererea corectă a Greciei de reunificare a sculpturilor de la Parthenon", a declarat Mitsotakis, potrivit Associated Press.
Activismul de mediu a continuat în ritm alert, cu consecinţe juridice majore pentru militanţi
Activiştii pentru climă au continuat să atace opere de artă în muzee din întreaga lume în 2023, încercând să scoată în evidenţă urgenţa crizei climatice. Doi activişti au fost arestaţi în noiembrie la Galeria Naţională din Londra după ce au atacat cu ciocane "The Toilet of Venus" de Diego Velázquez. O altă pereche de activişti a protestat în luna aprilie la National Gallery of Art din Washington, D.C., ungând cu vopsea roşie vitrina în care se afla o sculptură celebră a lui Degas, iar, în Suedia, "Artist’s Garden at Giverny" de la Giverny a primit, de asemenea, o doză de vopsea roşie.
Guvernele au intensificat măsurile de represalii în încercarea de a descuraja alte atacuri asupra comorilor naţionale. Activiştii care au atacat tabloul lui Degas din D.C. au fost acuzaţi de "conspiraţie în vederea comiterii unei infracţiuni împotriva Statelor Unite". În Australia, un protestatar a trebuit să se lupte cu o acuzaţie de antiterorism după ce a desfigurat o operă a lui Frederick McCubbin, iar un tribunal din Vatican a amendat doi activişti cu 30.000 de dolari pentru că s-au lipit de o statuie antică.
Scandal uriaş cu antichităţi dezvăluit la British Museum
A fost o surpriză anul acesta când instituţia a anunţat că un membru al personalului a fost concediat în urma descoperirii unor obiecte lipsă, furate şi deteriorate în arhivele colecţiei. Rapoartele interne şi o analiză externă aveau să dezvăluie că membrul personalului era un conservator senior; furturile au avut loc pe parcursul a trei decenii şi au totalizat 2.000 de obiecte, multe dintre ele nefiind documentate sau catalogate; unele dintre bijuteriile greco-romane au apărut pe eBay pentru doar 51 de dolari; iar alerta unui denunţător către înalţii oficiali ai muzeului în 2021 a fost respinsă.
Ca urmare a scandalului, directorul muzeului, Hartwig Fischer, a demisionat în loc să se retragă la începutul anului viitor, aşa cum fusese anunţat anterior, iar directorul adjunct Jonathan Williams a plecat şi el. Oficialii din Nigeria şi Grecia, care făcuseră anterior presiuni pentru repatrierea artefactelor, au pus, de asemenea, sub semnul întrebării dacă obiecte precum Bronzurile din Benin şi Marmurele de la Parthenon sunt de fapt în siguranţă la British Museum. Există planuri de documentare şi catalogare completă a celor 8 milioane de obiecte ale instituţiei, cu un cost de 12,1 milioane de dolari, precum şi de implementare a unor măsuri de securitate pentru a preveni astfel de incidente în viitor.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
