Artizanii au adus podoabe alese, unicate, iar bisericuţa de lemn din Bejan, greu încercată, s-a deschis pentru prima dată după 15 ani, în ziua în care lada de zestre a Muzeului Naţional al Ţăranului Român a fost scoasă în curte: aşa arată "Primenire", din 10 în 11 septembrie, în curtea MNŢR. Ministrul Culturii, Corina Şuteu, a spus că are mare încredere în Liliana Passima şi speră ca prin acţiunile sale să regăsească spiritul iniţial al muzeului.
"Dai cu mătură, afumi, uneori sfinţeşti”, spunea etnograful Irina Nicolau şi despre asta este vorba la Muzeul Naţional al Ţăranului Român, despre "Primenire” - Târg al Galeriei de Artă Românească, care se relansează, fiind mult mai aproape de misiunea culturală a instituţiei.
"Cum pui în evidenţă patrimoniul unui muzeu, mi se pare că este cheia esenţială a unui muzeu care de fapt lucrează cu patrimoniul ţărănesc şi care nu numai că trebuie să-l pună în lumină prin colecţii, ci trebuie să ştie ce să facă cu el în această formulă contemporană”, a declarat Liliana Passima, directorul interimar al MNŢR, la conferinţa de presă de sâmbătă, care a anunţat seria evenimentelor de toamnă.
Primul gest pe care l-a făcut Irina Nicolau şi echipa ei de acum 24 de ani "a fost să scoată obiectele, hainele ţărăneşti la primenit, la aerisit casa, pentru că această casă era de-abia luată înapoi după 50 de ani, iar gestul lor a părut la început nebunesc. Lumea s-a apropiat cu neîncredere la început, după care, la invitaţia de a atinge cămăşile, catrinţele, scoarţele... Au primenit strada udând cu găleţi cu apă, au făcut tot ce se putea ca oamenii să vină către lumea ţărănească”, a povestit Liliana Passima începuturile acestor târguri.
Această primenire este dedicată celor care au iniţiat evenimentele. "Începând cu târgurile este primul semnal pe care-l dăm publicului, de reîntoarcere la valori”, a explicat directorul interimar.
Bisericuţa din Bejan, greu încercată, a fost deschisă pentru public după 15 ani. "În ultimii şase ani a fost afumată, săptămânal, constant, din păcate obiectele din interior sunt luate pentru conservare, pictura este într-un grad de degradare deja avansat, dar e foarte important să readucem în discuţie un gest drag lui Horia Bernea, faptul că, să lucrezi cu patrimoniul e ca şi cum ai lucra cu un instrument viu. Dacă ai închis obiectul într-o vitrină, l-ai fosilizat. Relaţia este evident compromisă. Ce poate fi mai frumos decât să intri într-o biserică mică, de sat, de secol XVII, să poţi să intri în relaţie cu ea, fără aprobări şi declaraţii oficiale”, s-a întrebat Liliana Passima. Managerul a amintit că în 14 septembrie, de ziua lui Horia Bernea, va fi sărbătorită Ziua Crucii şi va fi amplasată o instalaţie pe pajiştea de lângă biserică.
Ministrul Culturii Corina Şuteua vrut să fie prezentă la lansarea târgurilor şi, totodată, să sublinieze că are mare încredere în viziunea Lilianei Passima de a vedea relansarea acestui muzeu.
"Mă bucur că se redeschide această serie de manifestări. Întotdeauna o instituţie culturală este marcată de spiritul în care este de fapt gândită. Am foarte mare încredere în această conducere deocamdată interimară a Lilei Passima şi sunt convinsă că ştie să aducă în spaţiul spiritual al MNŢR capacitatea de a regăsi spiritul iniţial, pentru că această instituţie a fost fondată în jurul unei anumite idei despre moralitate, a unei raportări între spaţiul urban şi rural, în jurul ideii că avem o civilizaţie rurală pe care orăşeanul o cunoaşte frgmentar, prost şi care se leagă de un anumit tip de gândire”, au fost cuvintele Corinei Şuteu.
În faţa unui meşter din Bucovina, ministrul Culturii a aflat că "avem în sculptura în lemn una dintre cele mai vaste iconografii din lume. E o respiraţie primenită în târg şi sper ca lucrurile să îşi revină pe un făgaş diferit, pentru că de fapt marele pericol a ceea ce s-a întâmplat în ultimele luni era tocmai ca muzeul să sufere el însuşi de o stagnare în conştiinţa colectivă. Sunt recunoscătoare Lilei Passima că a acceptat acest interimat, pentru că reprezintă un grup de specialişti în interiorul muzeului care de multă vreme au considerat că misiunea şi vocaţia muzeului au fost alienate”.
Corina Şuteu a declarat pentru News.ro că faţa târgului de la Muzeul Ţăranului i se pare "extrem de curată, de autentică, mi se pare că are spaţiu şi desfăşurarea este complementară, totul e produs de mâna omului, ăsta e spiritul Muzeul Ţăranului, ce a rămas din această civilizaţie rurală”.
Meşteri şi artizani în costume tradiţionale, cu ii sau pălării, cu produse frumos ambalate, curate, aşezate pe mese de lemn şi atent expuse, târgul din weekend de la MNŢR aduce "primenire”.
"Am plecat de la nişte simboluri, pe care le exprim cu haz, dar cu ideea de unire, uneori în bucuria vieţii. Casa românească de la ţară, sintetizată într-o formă frumoasă, pomul vieţii, satul românesc, legătura dintre cele două exprimată într-un pom pe care sunt aşezate casele. Pictate pe ceramică şi pe pânză”, a declarat pentru News.ro, Claudiu Neagoe.
Artizanul din Teleorman, comuna Crevenicu, a spus că "din anul 2000, de pe vremea lui Horia Bernea vin la târgurile tradiţionale. Nu mi-au plăcut acelea, era un act de incultură, era un talmeş-balmeş. S-a banalizat. Aici trebuie să fie activităţi de cel mai înalt privilegiu. Nu poţi organiza orice aici, trebuie ceva reprezentativ”.
L-a cunoscut pe Horia Bernea şi a învăţat mult de la el. "Mi-a spus nişte lucruri esenţiale, m-a ajutat foarte mult să înţeleg arta lemnului. Târgurile pe vremea lui erau o sărbătoare. Nu se organizau în curte, ci într-o sală, unde eram toţi. Era o bucurie a întâlnirii şi un eveniement cultural. Ţin minte că era coadă la intrare la muzeu până în Kiseleff, pe câteva rânduri. Era o fericire”, îşi aminteşte meşterul.
Sora lui Claudiu Neagoe, Mirela, spune că nu a mai expus la MNŢR de la Târgul de Florii organizat de muzeu. Aduce ii pictate manual pe pânză românească, pe care le face pe măsură, la comandă. Le pictează cu culori speciale pentru textile, rezistente la apă, care durează foarte bine în timp. Dantelele sunt de la o fabrică din România, al fel şi pălăriile.
"Pentru mine acest muzeu este casa mea, pentru că sunt ţărancă. Am primit în dar obiectele pe care le prezentăm vizitatorilor. Sper ca românii să nu uite de comoara noastră, să lăsăm deoparte chinezăriile, să ne apropiem de ia românească, care e ambasadorul României. Chiar dacă sunt mulţi care ne copiază, bunul Dumnezeu nu pune har decât în ia românească cusută cu acul. Suntem cei mai vii oameni când ştim ce am primim în dar. Alţii ar dori să aibă comorile noastre, încă nu ne dăm seama de ce avem”, a spus pentru News.ro, Viţa Lepădatu, din comuna Băbeni, judeţul Vâlcea, născută şi crescută între obiectele de lemn. Meşterul popular, care este şi academician al Artelor Tradiţionale, îi roagă pe oamenii de bună credinţă "să mănânce cu lingura de lemn pentru că este frumoasă şi sănătoasă”.
Timp de două zile, Galeria de Artă Ţărănească iese în curte şi prezintă vizitatorilor şi târgoveţilor hainele de sărbătoare din lada de zestre, aduse de meşteri din toată ţara.
Accesul publicului este gratuit.
Prin acest eveniment, Muzeul Naţional al Ţăranului Român susţine campania de subscripţie publică pentru achiziţionarea sculpturii ”Cuminţenia Pământului”.
În calendarul târgurilor de la MNŢR, până la sfârşitul anului 2016, au fost anunţate: Târgul iconarilor şi al meşterilor cruceri (16-18 septembrie), Primenire - Târg al Galeriei de Artă Ţărănească (8-9 octombrie), Târgul de Sfântul Dumitru (22-23 octombrie), Târgul de Sfinţii Mihail şi Gavriil (5-6 noiembrie), Târgul de Sfântul Nicolae (2-4 decembrie).
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
