Calea Victoriei miroase înţepător a vopsea şi a diluant, iar clădirile monument istoric au căpătat pe alocuri culoare de bomboană fondantă. Se face "curăţenie de primăvară" - imobile monument istoric de pe artera principală a Bucureştiului au fost ”primenite” în roz, galben, alb sau gri. Fosta Legaţie germană, monument datat secol XIX, în stil eclectic, este roz-bombon, Palatul Monopolurilor Statului, construit între 1936-1941, edificiu reprezentativ pentru arhitectura modernistă românească, este vopsit proaspăt, în straturi, pe nuanţe de alb şi gri, iar Casa Nenciu de la numărul 6, imobil construit în 1934, şi ea vandalizată de tag-urile unor aşa-zişi artişti stradali, a fost vopsită pentru a ascunde urmele de spray.
La numărul 194, Casa Nenciu, monument clasa B construit în stil eclectic, a fost restaurată, însă vopseaua a fost puţin împrospătată. Aici îşi are astăzi sediul Autoritatea Naţională pentru persoane cu Dizabilităţi.
Porţile masive de fier gri sunt flancate de doi arbori ornamentali artificiali, care străjuiesc scările ”mâncate” de vreme. Un gard cu sârmă ghimpată după modelul celor din instituţiile militare a fost vopsit roz, dar şi jumătate din parterul clădirii de patrimoniu.
Gardul stă să cadă, e ancorat cu lanţuri, are sârmă ghimpată care împrejmuieşte o curte năpădită de iarbă. Turiştii o fotografiază.
”E pitoresc. În peisajul bucureştean vezi multe astfel de clădiri. Pentru contul de Instagram e numai bună o astfel de poză”, a spus un tânăr care a surprins casa într-un flash.
Vizavi de impozanta clădire cu tâmplărie termopan a Academiei Române se află Casa Cesianu - Fosta Legaţie germană, o clădire uitată. Imobilul cu balcon central a fost abandonat de mulţi ani.
”Se pare că aparţine unei firme belgiene”, spune paznicul din ghereta nouă.
”Am auzit că ar vrea să demoleze scena din spate. Nu se lucrează acum. Casa e distrusă. Eu sunt de trei ture aici şi mi-a ajuns ce am văzut. Au venit cei de la Poliţia Locală şi au spus să dispară desenele. Şi au dat cu roz peste”, povesteşte omul din gheretă cum de a ajuns un monument istoric să arate ca o fondantă.
Casa Cesianu - vechea Legaţie germană - a fost construită în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în stil eclectic, de factură academică. A găzduit pe rând Legaţia germană (deschisă la 1 martie 1880), una din sălile Teatrului de Revistă ”Constantin Tănase” şi, mai recent, Cazino Victoria.
La intersecţia cu Calea Griviţei, se mai vede sub vopseaua albă ”Iarba verde”, scris cu spray pe o bucată dintr-un alt monument istoric al arterei: Palatul Monopolurilor Statului.
Edificiu reprezentativ pentru arhitectura modernistă românească, construit după planurile lui Duiliu Marcu, imobilul este construit în forma literei U, având structură din beton armat cu zidărie. Faţadele sunt placate cu travertin şi piatră de Dobrogea, iar peroanele şi treptele exterioare au fost realizate din marmură de Carrara.
Acum, clădirea e în curs de renovare, care durează de ani, şi este acoperită de o prelată uriaşă, care a fost ”pictată” la rândul ei. Chiar şi aşa, porţiunea care a rămas neacoperită din cei 50 de metri de faţadă a fost văruită în alb - "ca să arate frumos". Clădirea a fost finalizată în 1941. Pentru cei care nu o ştiu, este cea care în care a avut sediul Ministerul Economiei, cea cu două ceasuri pe laturile de nord şi sud ale turnului, ceasuri care nu funcţionează niciodată. În perioada comunistă, acolo funcţionat Comitetul de Stat al Planificării (CSP).
La Teatrul Act, aflat mai jos, la numărul 126, faţada a fost vopsită într-un galben turbat, iar vineri acea vopsea a fost acoperită cu gri-şobolan. Nu este monument istoric.
”A venit Primăria şi zis că e prea aprinsă culoarea. Domnul director (Marcel Iureş, n.r) a spus să o facem galbenă”, susţine unul dintre muncitorii cocoţaţi pe scară.
Într-o oră, faţada galbenă a devenit gri.
Parterul blocului Kretzulescu de pe Calea Victoriei iese şi el în evidenţă. Galeriile care găzduiesc Librăria Humanitas şi un magazin cu obiecte bisericeşti care aparţine Patriarhiei au fost văruite în galben-pai. ”Ca să miroasă a curat”, spune o doamnă ironic. ”Vedeţi ce mizerii fac!? Este de neimaginat cum de oricine, care nu are o minimă pregătire, se apucă şi face ce vrea în acest oraş”, adaugă ea.
Blocul Kretzulescu nu are placă de monument istoric. Alături, o plăcuţă semnată ”Prin grija Rom Telecom şi Inspectoratul Bucureşti 2000: ”Pe aceste locuri, în anul 1888 Mihai Eminescu a fost ”cooptat” de redacţia România Liberă”. Ea a scăpat de bidinea.
La intersecţia Căii Victoriei cu Ion Câmpineanu, mirosul de diluant este din ce în ce mai tare. ”Policolor pentru metal” scrie pe cutia în care înmoaie un mic trafalet muncitorul de la Euro Building. Se concentrează pe o cutie cu panou electric. Culoarea aleasă e gri.
La Teatrul de Revistă ”Constantin Tănase”, faţada îmbrăcată în travertin alb a fost şi ea pictată odată de ”artiştii” stradali. Ca să dispară mâzgăliturile, a fost curăţată aşa de bine că au rămas şanţuri, fiind scrijelită în mai multe locuri.
Teatrul funcţionează, alături de o galerie de artă, în Imobilul ”Frascani”, construit în stil Art Deco, la 1935, după planurile arhitectului Jean Monda. Este amplasat pe locul fostului Hotel Oteteleşanu, ulterior Hotel Frascati.
”A fost ordinul Primăriei şi e o acţiune ce ţine de civilizaţie, de respectul pe care-l avem faţă de averea încredinţată. Dincolo de treaba asta, permanent există pericolul să se repete, pentru că e ca şi cu Balena Albastră, se ştie că are repercusiuni mortale şi se continuă, e o chestie criminală. Aşa şi cu curăţenia oraşului. Să ştiţi că faţada este din travertin şi a fost importată, cred, din Italia. S-a făcut o faţadă frumoasă, dar travertinul ăsta este ca o sugativă: dacă ai băgat vopsea în el e foarte greu să o mai scoţi. Am curăţat-o cu perie de sârmă, cu glaspapir, Dumnezeu ştie cum s-au chinuit oamenii o zi întreagă să poată să-i dea un aspect cât de cât civilizat. Să sperăm că dungile acelea care ies în relief cu timpul se vor estompa şi va reveni la o culoare pe care o avea iniţial”, a declarat, pentru News.ro, Alexandru Arşinel, directorul Teatrului de Revistă ”Constantin Tănase”.
Managerul spune că Teatrul a fost reabilitat în urmă cu 10 ani, acţiune care a durat aproape şapte ani.
”Nu ştiu dacă va dura curăţarea, nu ştiu dacă nu se vor repezi într-o noapte cu vopselurile astea… Ne-am zbătut destul de mult. În condiţiile astea am acceptat să vin la conducere, dacă Primăria reabilita Teatrul. În urmă cu 10 ani au început lucrările. Am avut şantier aproape şapte ani şi am refăcut, reconsolidat Teatrul şi Grădina de vară Herăstrău, care era o pădure efectiv”, a completat Alexandru Arşinel.
Vizavi, blocul de la 1960 unde odată a fost magazinul Romarta, acum o filială BRD, are coloane placate cu travertin, mâzgălite din loc în loc cu vopsea albastră. Coloanele erau curăţate vineri, de un domn, cu trei soluţii. ”Sunt spray-uri”, îl asigură el pe un trecător interesat. ”Dar nu-i vede, domnule, nimeni când scriu pe pereţi?”, intervine o doamnă care mergea să plătească factura de telefon. ”Eu stau aici. Poliţia Locală nu e în stare să-i prindă. Îi văd zilnic pe aici şi nu iau nicio măsură. O să vedeţi că după ce curăţă, o să fie mâzgălite la loc. Ar trebui amendaţi”, a spus ea revoltată. Domnul interesat de mesaje intră în discuţie: ”Poate pentru ei înseamnă ceva aceste litere, dar pentru noi nu înseamnă nimic. Totul pleacă de la educaţie”, a concluzionat el, arătându-se indignat de cum arată clădirile de pe Calea Victoriei.
O clădire putrezită în interior, vopsită sumar pe dinafară
În peisajul gri fumuriu al tuturor clădirilor de pe Calea Victoriei, blocul Rosenthal a fost zugrăvit parţial în alb, precum pomii fructiferi primăvara. Imobilul de la numerele 22-24, ridicat între 1937-1939, este opera arhitectului Radu Dudescu. A fost printre primele clădiri din Bucureşti care avea prăvăliile retrase de la bulevard şi care a permis trecătorilor să circule pe sub coloane. Numele l-a căpătat de la magazinul cu porţelanuri de lux Rosenthal pe locul căruia a fost ridicat imobilul. Clădirea de cinci etaje, putrezită pe dinăuntru, are acum o faţadă sumar vopsită, de două ori într-o săptămână. Miercuri, coloanele ei erau albe, joi au redevenit gri.
Municipalitatea a anunţat, miercuri, că intervenţiile asupra clădirilor monument istoric, chiar şi văruirea acestora, este ilegală şi constituie infracţiune, orice lucrare putând fi realizată numai cu autorizaţie de construire emisă de Primăria Bucureşti şi aviz de la Ministerul Culturii. Primăria Capitalei a mai spus că Poliţia locală îi va identifica şi sancţiona pe vinovaţi.
Palatul Societăţii Politehnice de la nr 118, o clădire vecină cu cea în care funcţionează Grupul de Dialog Social, devine "suport" pentru ornamentele de Paşti - fluturi, iepuri şi flori din hârtie lucioasă, agăţate de-a lungul arterei. Din faţada clădirii au fost smulse aparate de aer condiţionat.
De vinerea viitoare, Calea Victoriei devine arteră pietonală, aşa cum a decis primarul Capitalei, Gabriela Firea. Până atunci, este ”curăţenie generală” şi se vopsesc clădiri de partrimoniu... până unde se ajunge cu trafaletul.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
