Pluguşorul şi buhaiul se numără printre tradiţiile prezentate pe mărci poştale pe care Romfilatelia le va lansa miercuri în cadrul emisiunii Obiceiuri de Anul Nou.
Timbrele redau, potrivit instituţiei, o parte dintre tradiţiile sfârşitului de an, esenţe ale tezaurului nostru spiritual.
Emisiunea va fi disponibilă în toate magazinele Romfilatelia din Bucureşti, Bacău, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara, precum online, pe romfilatelia.ro.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 2,20 de lei este reprezentat Pluguşorul, un obicei practicat de români încă din cele mai vechi timpuri, de sărbătoarea Anului Nou. Această datină agrară, având la origine o incantaţie magică, un ritual sacru de manifestare a dorinţelor pentru recolte bogate, are ca subiect munca depusă pentru obţinerea pâinii şi are un caracter simbolic. Copiii sunt primii care pornesc Pluguşorul şi încep a umbla din casă în casă, primind în schimbul urărilor de an bun, colaci, fructe sau bani.
Mersul cu buhaiul, prezentat pe timbrul cu valoarea nominală de 2,50 lei, este o datină păstrată de sute de ani în satele româneşti, practicată în ajunul Anului Nou, între asfinţit şi miezul nopţii. Grupurile de urători poartă costume tradiţionale, căciuli împodobite, bice şi clopoţei, fiind primiţi cu drag de gazde care îi răsplătesc cu mere, nuci, covrigi şi colăcei.
Un alt obicei arhaic care se petrece în seara Anului Nou este Jocul ursului, care este reprezentat pe timbrul cu valoarea nominală de 8 lei. Un joc popular cu măşti, cu caracter augural, făcut de urători deghizaţi. Din punct de vedere simbolic, ursul este un animal venerat din cele mai vechi timpuri, iar în folclorul românesc era împuternicit cu diverse aptitudini protectoare, terapeutice şi meteorologice. Despre Jocul ursului se spune că este aducător de fertilitate, iar sunetele fluierului, ale tobelor şi ale tălăngilor vor avea ca rezultat scoaterea căldurii din pământ, făcând solul mai productiv.
Jocul caprei, regăsit pe timbrul cu valoarea nominală de 15 lei, este un obicei străvechi, ce face parte din tradiţiile de iarnă româneşti. În ziua de Anul Nou, prin teatrul folcloric pe care Jocul caprei îl prezintă trecând printr-un ciclu de ”transformări” (moarte, înmormântare, bocete, înviere), participăm, în fapt, la un ritual dramatic împletit cu elemente de cult.
Potrivit tradiţiilor româneşti, Mersul cu capra, cât şi primirea urătorilor în fiecare casă de creştini, aduce noroc şi belşug în gospodărie, fiind totodată un obicei important şi pentru agricultorii care considerau Jocul caprei o chemare a forţei divine pentru atragerea roadelor bogate. Animal de cult, în vechime, capra a fost asociată fertilităţii. Actul ritual al acestui joc simbolizează înmormântarea anului vechi şi renaşterea anului nou.
Emisiunea este completată de un set de două plicuri, ce prezintă un alt obicei de Anul Nou, Umblatul cu sorcova. Este un obicei practicat mai cu seamă de copii, o incantaţie în care sorcova ţine loc de baghetă fermecată, prin care se transmite sănătate şi tinereţe celui colindat. Etimologia cuvântului ”sorcovă”, vine din limba bulgară, de la cuvântul ”surov”, care înseamnă ”verde crud” şi face referire la ramura verde îmbobocită pe care o foloseau urătorii în vechime.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
