Eurodeputaţii au solicitat miercuri, într-o dezbatere, exercitarea controlului democratic asupra giganţilor tehnologici pentru a garanta libertatea de exprimare.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

La dezbaterea cu secretarul de stat pentru afaceri europene, Ana Paula Zacarias, din partea preşedinţiei portugheze a Consiliului, şi cu vicepreşedinta Comisiei, Věra Jourová, cei mai mulţi dintre vorbitori au criticat vasta putere a reţelelor de socializare şi impactul lor îngrijorător asupra politicii şi libertăţii de exprimare.

Citând diverse decizii luate de reţele pentru a cenzura conţinutul sau conturile, numeroşi eurodeputaţi au subliniat lipsa unor norme clare care să reglementeze astfel de decizii şi lipsa transparenţei în practicile giganţilor tehnologici. Ei au îndemnat Comisia să abordeze această chestiune în Actul legislativ privind serviciile digitale şi în Actul privind pieţele digitale, precum şi ca parte a Planului de acţiune pentru democraţie.

Cei mai mulţi vorbitori s-au concentrat pe necesitatea de a oferi securitate juridică pentru situaţiile când este eliminat conţinut online şi de a se asigura că astfel de decizii aparţin autorităţilor responsabile din punct de vedere democratic, şi nu companiilor private, pentru a proteja libertatea de exprimare.

Printre alte subiecte abordate s-au numărat: necesitatea de a apăra democraţia şi valorile UE prin combaterea dezinformării şi a eforturilor intensificate de subminare a acestora sau de incitare la violenţă; utilizarea tehnologiei pentru a îmbunătăţi, mai degrabă decât a limita, discursul politic, abordând în acelaşi timp problema proliferării discursurilor de incitare la ură şi a discriminării online; transparenţa algoritmilor, utilizarea datelor cu caracter personal şi restricţionarea (sau interzicerea) practicilor de adresare de conţinut personalizat; problemele cauzate de apariţia monopolurilor tehnologice şi impactul acestora asupra pluralismului mass-mediei, precum şi asupra pluralismului în discursul public; falsa dihotomie între sferele online şi offline şi necesitatea unor norme care să acopere toate aspectele vieţii; riscurile sistemice, precum şi daunele societale şi economice pe care platformele majore le pot cauza sau exacerba.

În octombrie 2020, în recomandările sale referitoare la Actul legislativ privind serviciile digitale, Parlamentul a subliniat că responsabilitatea pentru asigurarea respectării legii trebuie să revină autorităţilor publice şi că, în cele din urmă, deciziile ar trebui să aparţină unui sistem judiciar independent, şi nu unei entităţi comerciale private.

Alegerile europene din 2019 au fost protejate împotriva dezinformării prin intermediul unui plan de acţiune al UE şi al Codului de bune practici al Comisiei Europene pentru platforme. Cu toate acestea, în contextul Planului de acţiune pentru democraţie, Comisia a confirmat că măsurile de auto-reglementare trebuie înlocuite cu o combinaţie de măsuri obligatorii şi de co-reglementare pentru a proteja în mod adecvat drepturile fundamentale ale utilizatorilor şi pentru a reglementa moderarea conţinutului.

Parlamentul s-a pronunţat recent şi împotriva deteriorării drepturilor fundamentale, a situaţiei îngrijorătoare a libertăţii mass-mediei în UE şi a campaniilor de dezinformare online desfăşurate de actori străini şi naţionali.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.