Vernisajul expoziţiei ”Fake Maps. Hărţi false. Falsche Karten”, realizată în colaborare cu Goethe-Institut Bucureşti şi asociaţia Dem Creativ, va avea loc joi, de la 19.00, la Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi din strada Londra.
Expoziţia, deschisă până la 11 iulie, este parte a proiectului mai amplu despre hărţi numit "Grenzenlos. Fără frontiere. Borderless", curatoriată de istoricul de artă Adrian Buga.
Hărţile ţărilor, ale oraşelor şi atlasele sunt în mod regulat distorsionate, falsificate. Perpetuată până în zilele noastre, manipularea hărţilor este o practică aproape la fel de veche ca istoria cartografiei în sine.
Dependenţa de hărţi, topografice sau maritime, le-a conferit dintotdeauna putere celor care le întocmesc, hărţile reprezentând unelte esenţiale în folosul promovării diverselor interese economice, politice sau militare. Practica falsificării hărţilor şi-a atins punctul culminat în perioada Războiului Rece, când, de ambele părţi ale Cortinei de fier, hărţile au fost sistematic manipulate, din motive de securitate naţională, politice şi propagandistice, străzi şi clădiri importante fiind camuflate sau pur şi simplu şterse de pe hartă.
În septembrie 1965, la o conferinţă la Moscova, s-a ordonat oficial ca hărţile ţărilor Pactului de la Varşovia să fie modificate. Drept urmare, în RDG, hărţile topografice corecte au devenit documente secrete de stat, cu totul inaccesibile populaţiei civile. Berlinul de Vest a fost marcat pe hărţile din RDG drept zonă nelocuită - marcată cu alb, prevăzută doar cu staţii de metrou. Zonele de frontieră au fost peste tot diminuate, pentru a îngreuna încercările de evadare în Vest. Securitatea a acţionat în mod similar şi în România, schiţele clădirilor şi hărţile fiind folosite în scopuri de supraveghere şi spionaj.
Expoziţia "Fake Maps" prezintă, în acest sens, o serie de exemple istorice, menite a trezi atenţia la manipulările prezentului.
"Dorim ca investigarea vizuală a acestui episod tragic al istoriei − referindu-mă la planurile apartamentelor prin care oamenii erau urmăriţi de către Securitatea din Republica Socialistă România şi la falsificarea hărţilor de către celebrul STASI din Republica Democrată Germană − să nu impună ca instrument binoclul, care operează magic cu depărtările, ci lupa şi, odată cu ea, un cult al apropierii tangibile şi al lecturii minuţioase. Omul aflat sub lupa de atunci − prin noi − are dreptul moral de a neoferi o lupă simbolică, întoarsă acum de fiecare privitor spre documentele celor două instituţii. Dincolo de utilitatea ei prin care ne găsim drumul, harta este Cunoaştere, iar această cunoaştere este egală cu puterea prin care stabilim în chip obiectiv natura, proprietăţile unui lucru şi relaţiile dintre fenomene descoperite. Paradoxal, chiar hărţile şi planurile oraşelor sunt falsificate, exact cele care trebuie să ne dea imaginea de ansamblu, informaţiile clare, direcţia şi orientarea într-un spaţiu necunoscut", afirmă Adrian Buga.
"Dorinţa de a expune şi a vorbi publicului despre hărţile false realizate în perioada comunistă în România şi Republica Democrată Germană s-a născut în urmă cu câţiva ani, când, în urma unor discuţii cu Joachim Umlauf, director al Goethe-Institut, am convenit asupra necesităţii prezentării acestei pagini din istoria serviciilor secrete româneşti şi germane din perioada Cortinei de Fier. Mă bucur că această dorinţă a fost împlinită, în cadrul proiectului Grenzenlos. Fără frontiere. Borderless, iar acest fapt se datorează atât echipei de la Goethe-Institut, cât şi dlui Adrian Buga, curatorul acestei interesante expoziţii", a spus Cristina Toma, manager.
Expoziţia poate fi vizitată, de miercuri până duminică, între orele 10.00-18.00. Ea va fi deschisă şi de Noaptea Muzeelor, între orele 14.00 - 23.00.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
