Expoziţia permanentă a Muzeului Civilizaţiei Urbane a Braşovului s-a îmbogăţit cu noi piese din Colecţia de ceramică a Muzeului de Etnografie Braşov. Prezentate într-un cadru ce aminteşte de momentele festive ale braşovenilor din secolul al XIX-lea, porţelanurile fine şi frumos ornamentate puteau fi achiziţionate din magazinele vremii, a anunţat instituţia muzeală.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Porţelanurile intrate pe piaţa braşoveană, provenite din manufacturi europene şi orientale importante, erau obiecte de artă realizate de ceramişti valoroşi. Porţelanurile de Meissen, Sèvres, Rosenthal, Villeroy&Boch, Herend, comercializate în prăvăliile negustorilor Malcher&Wächter ori Cristea şi Nicolae Orghidan, de pe Şirul Grâului, August F Cloos, Karl Müller sau Wilhelm Dreßnandt, de pe Strada Porţii, Lang & Rosenthal de pe Strada Hirscher, reprezintă o dovadă de "savoir - vivre" a locuitorilor Braşovului de altădată.

Porţelanurile chinezeşti, introduse în Europa în secolul al XIV-lea, erau considerate obiecte de lux foarte preţioase. Spre sfârşitul secolului al XV-lea, după ce Portugalia a stabilit rute comerciale către Orientul Îndepărtat, meşterii ceramişti chinezi au făurit obiecte din porţelan destinate exportului către spaţiul european. O mare parte dintre aceste porţelanuri erau montate în argint aurit, ceea ce le accentua preţiozitatea.

Porţelanurile reprezentau doar o mică parte din produsele destinate comerţului. Corăbiile aduceau din Orient ceai, mirodenii de tot felul, bumbac, mătăsuri, vopsele, covoare şi multe altele. Porţelanurile erau depozitate, adesea, la cel mai de jos nivel al corăbiilor, atât în loc de balast, cât şi pentru că erau impermeabile, spre deosebire de celelalte mărfuri scumpe, depozitate deasupra.

Potrivit muzeografilor, pe măsură ce comerţul cu porţelan a luat avânt în Europa, a crescut cererea pentru anumite tipuri şi forme de obiecte, necunoscute artizanilor chinezi. De aceea au fost trimise modele pentru a fi copiate şi reproduse în porţelan.

Până la sfârşitul secolului al XVII-lea decorul era realizat cu pigment albastru, pictat sub glazură. Apariţia decorului emailat policrom pictat pare a fi rezultatul interesului tot mai mare pentru porţelanul decorat cu steme. Emailurile policrome au permis realizarea unor steme detaliate şi precise, iar comerţul cu porţelanul armorial a devenit definitoriu pentru exportul chinezesc.

Cererea sporită a dus, în spaţiul italian, la încercări pentru obţinerea porţelanului pe plan local. Lui Francesco de Medici, duce de Toscana, îi datorăm fabricarea, spre sfârşitul secolului al XVI-lea, a primelor piese din porţelan european, ce era, totuşi, de o calitate mult inferioară celui chinezesc. Au trebuit să treacă mai bine de o sută de ani până să se descopere formula adecvată, iar apoi să se producă un porţelan mult mai delicat în centre din Germania, Franţa, Anglia, Ungaria sau Boemia.

Piesele de porţelan pot fi admirate, la Muzeul Civilizaţiei Urbane a Braşovului din Piaţa Sfatului nr. 15, până în luna aprilie 2023. 

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.