Nicolae Comănescu, Hortensia Mi Kafchin, Andreea Medar, Ana Maria Micu şi Roman Tolici se numără printre cei 30 de artişti care transformă în sere galeriile bucureştene. Programul expoziţional „Ecologiile grijii şi îngrijirii” este între 2 septembrie şi 20 octombrie.
„Ecologiile grijii şi îngrijirii” este un eveniment de anvergură, cu tematică botanică, bazat pe o cercetare interdisciplinară în artă contemporană, arhitectură, peisagistică şi horticultură. O colaborare amplă între artişti, horticultori şi arhitecţi fundamentează o expoziţie de mari dimensiuni, împărţită între trei galerii bucureştene: Nicolae Comănescu, Hortensia Mi Kafchin, Andreea Medar, Ana Maria Micu sau Roman Tolici se numără printre cei 32 de artişti care expun, în luna septembrie, la Strata, Mobius şi Leilei. Programul include două intervenţii în Grădina Botanică „Dimitrie Brândză" din Bucureşti, alături de conferinţe, ateliere şi plimbări curatoriate de Gabriela Mateescu, împreună cu cercetătoarele Valentina Iancu (arte vizuale), Eliza Yokina (arhitectură) şi Prof. univ. dr. Mihaela Georgescu (botanică).
Paradisul imaginar e întotdeauna verde. O inimă vegetală, care pulsează în ritmul echilibrului absolut. Păstrând dinamica perioadei post-industriale, urbanizarea remodelează continuu spaţiile, transformă ecosistemele şi alterează evoluţia vieţii, modificând structurile discrete care o întreţin. Orbirea pentru plante (plant blindness) este noua mantră la margine de Antropocen, un timp în care cea mai strânsă legătură cu natura e mediată mai ales de raionul de fructe şi legume din cel mai apropiat supermarket. În paradigmele post-umane, tehnologia îi amăgeşte pe nostalgici cu puncte false de întâlnire, universuri luxuriante construite prin soluţii de digitalizare şi VR, care evocă fibre de verde crud din inventarul vestigiilor unui timp care trece. Înţelese, de regulă, pe treapta cea mai de jos a ierarhiei vieţii, plantele au, de fapt, importanţă vitală, poartă poveşti şi mesaje şi pot deveni aliaţi puternici pentru diverse grupuri sociale. În timp ce arta rămâne cea mai delicată metodă de a rescrie această istorie în contemporan.
„Plantele, aceste vieţuitoare modeste, înnobilate, însă, cu nenumărate virtuţi de care depinde întreaga viaţă pe Terra, constituie liantul în acest demers stabilit între cei dedicaţi cunoaşterii directe a acestora - botanişti, fitosociologi şi nu numai -, şi mediul artistic, sensibil şi comprehensiv la căutările permanente ale omului. Pentru unii, plantele reprezintă obiectul de studiu, transpus în cercetări directe în natură. Pentru ceilalţi - o sursă de inspiraţie, sublimată în mesaje de largă respiraţie. Cu toţii contribuie la înţelegerea rostului nostru în ocrotirea şi preţuirea acestor fiinţe esenţiale în Logica Viului pe Pământ”, spune prof. univ. dr. Mihaela Georgescu, coordonator cercetare botanică.
„Ecologiile grijii şi îngrijirii” doreşte să stabilească relaţii între diverse ecosisteme sociale şi de mediu, să evidenţieze importanţa interdependenţei acestora şi să dezvolte o reţea capabilă să susţină interesele reciproce ale entităţilor pe care le include. Propune o acceptare a abordărilor sistemice, care înţeleg planeta ca pe o colecţie de ecosisteme simbiotice, populate de fiinţe diverse, care se bazează unele pe altele pentru viaţă. Este o pledoarie verde, stimulând conştiinţa ecologică şi relaţia nemijlocită cu natura. „Ecologiile grijii şi îngrijirii” alătură arta contemporană unor proiecte de arhitectură şi de cercetare a naturii botanice, într-o incursiune vizuală, poetică şi, totodată, practică în complexitatea relaţiilor omului cu flora. Discursul artistic recreează realităţi, pornind de la rolul hrănitor şi vindecător al plantelor sau de la funcţiile lor practice (în diferite aspecte ale vieţii, de la îmbrăcăminte şi arhitectură, la produse farmaceutice), pentru a merge mai departe, spre imaginaţia simbolică sau atributele lor magice şi mitice.
„Plantele asigură respiraţia ecosistemului din care facem parte. Învelişul viu al scoarţei terestre a fost transformat în resursă aparent nelimitată, exploatată pentru supravieţuirea umanului. Taxonomiile botanice actuale se regăsesc amestecate în această micro antropologie vizuală a plantelor uzuale, imaginată în relaţie cu grija pentru natură şi îngrijorarea în faţa ecocidului actual. Expoziţia «Ecologiile grijii şi îngrijirii» devine un spaţiu de reflecţie, învăţare şi dezvăţare a relaţiilor omului cu natura vegetală. Este îngrijirea plantelor un răspuns pentru îngrijorarea în faţa crizei climatice?”, a afirmat Valentina Iancu, curatoare a programului.
Plante utile, otrăvitoare, ritualice sau afrodisiace
Expoziţia este împărţită în patru secţiuni, inspirate de cultura pop, cea populară, respectiv înţelegerea comună: plante utile, otrăvitoare, afrodisiace şi ritualice.
„Ecologiile grijii şi îngrijirii” porneşte de la o serie de întrebări care vizează relaţia omului cu natura botanică, decelate din omonimia cuvântului grijă. Urmărind grija pentru plante, plantele folosite pentru îngrijire sau îngrijorarea în faţa dezastrelor ecologice actuale, expoziţia va introduce o perspectivă complexă asupra rolului florei în viaţa umană şi invers. Fiecare secţiune a expoziţiei cuprinde plante vii şi machete arhitecturale ale unor construcţii folosite pentru creşterea şi îngrijirea lor, precum şi o serie de lucrări de artă contemporană care vorbesc polifonic şi nuanţează subiectiv cercetarea botanică şi arhitecturală. Pe parcursul lunii septembrie va fi organizat un atelier de lucru cu plantele medicinale la Galeria Strata, coordonat de Şef lucr. Dr. Luchian Vasilica. Organizatorii îşi invită publicul la o plimbare de descoperire a plantelor de pe lângă Galeria Mobius - împreună cu Prof. Dr. Mihaela Georgescu, şi la două conferinţe pe teme de arhitectură, ecologie şi natură, susţinute de Eliza Yokina şi Daniel Tellman.
Programul expoziţional:
Plante utile. Galeria Strata - 2 - 20 septembrie 2023, vernisaj 2 septembrie începând de la ora 18.00. Artişti/e: Horia Bernea, Nicolae Comănescu, Hortensia Mi Kafchin, Andreea Medar şi Mălina Ionescu, Gabriela Mateescu, Diana Miron, Liliana Mercioiu, Ana Maria Micu, Roman Tolici, Iulia Toma, Miki Velciov, cu propuneri arhitecturale de Beros Abdul Architects, Stardust architects*, Nicolas Triboi, Eliza Yokina. Cercetare botanică de Adrian Mureş - student masterand în cadrul Facultăţii de Horticultură din Bucureşti, Programul de master Managementul Conservării biodiversităţii.
Plante otrăvitoare, toxice, dăunătoare. Galeria Mobius - 7 - 30 septembrie 2023, vernisaj 7 septembrie, începând de la ora 18.00. Artişti/e: Maria Balea, Nicolae Comănescu, Iulian Bisericaru & Dragoş Dogioiu, Roberta Curcă, Katja Lee Eliad, Livia Greaca, Marina Oprea, Natalia Silaghi, Roman Tolici. Cercetare botanică de Andreea Stan - student masterand în cadrul Facultăţii de Horticultură din Bucureşti, Programul de master Peisagistică.
Plante afrodisiace, ritualice. Galeria Leilei - 16 septembrie - 30 octombrie 2023, vernisaj 16 septembrie - începând de la ora 18.00. Artiste demisol (plante ritualice): Diana Matilda Crişan, Hortensia Mi Kafkin, Marta Mattioli, taietzel ticalos. Cercetare botanică de Andrei Conţiu - student masterand în cadrul Facultăţii de Horticultură din Bucureşti, Programul de master Managementul Conservării Biodiversităţii.
Artişti/e la parter (plante afrodisiace): Livia Greaca, Alina Marinescu, Andreea Medar, Ciprian Mureşan, Miron Schmückle. Cercetare botanică de Andriana Gârstea - student masterand în cadrul Facultăţii de Horticultură din Bucureşti, Programul de master Managementul Conservării biodiversităţii.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
