Muzeul Naţional al Ţăranului Român poate fi vizitat din nou în întregime, din 28 iunie

Muzeul Naţional al Ţăranului Român poate fi vizitat din nou în întregime, din 28 iunie. După redeschiderea parterului, în aprilie 2025, prin expoziţia „Legea creştinească”, acum va fi redeschis şi etajul muzeului, prin expoziţia permanentă „Rânduiala vieţii”. Publicul este invitat să redescopere universul satului românesc aşa cum a fost imaginat de Horia Bernea şi de echipa sa.

Două noi expoziţii completează traseul de vizitare. „Huţulii” aduce în prim-plan patrimoniul şi universul cultural al comunităţilor huţule din Bucovina şi Maramureş, iar „Instrumente muzicale aerofone” dezvăluie bogăţia instrumentelor tradiţionale de suflat şi locul lor în viaţa comunităţilor româneşti.

Anul acesta, la aniversarea a 120 de ani de la înfiinţare şi a 30 de ani de la obţinerea premiului EMYA, redeschidem şi etajul, prin expoziţia „Rânduiala vieţii”. În sălile Triumf, Haina, Munca – focul, Munca – apa şi vântul, Laolaltă, Minorităţi, Locuire, Tipologii, Casa-n casă, Hrana care ne leagă, muzeografia iniţiată de Horia Bernea şi de echipa sa lasă poarta deschisă către înţelesurile unei rânduieli a vieţii pe care vizitatorul (re)învaţă, cu fiecare generaţie, să o recunoască. Meşteşuguri şi lucruri, culori şi alcătuiri, semne şi însemne, rosturi şi aşezări, hrană şi vatră îşi dezvăluie, ca patrimoniu şi creaţie estetică, sensuri actuale.

„Huţulii” (sala Minorităţi) pune în dialog două comunităţi etnice din zona montană a judeţelor Suceava (Izvoarele Sucevei, Moldova-Suliţa, Paltinu, Ciumârna) şi Maramureş (Poienile de sub Munte, Ruscova, Repedea) care provin din acelaşi spaţiu cultural, dar au evoluat diferit ca urmare a convieţuirii cu populaţia autohtonă. Rezultatele acestei conlocuiri se regăsesc în forme specifice de cultură materială, precum ouăle încondeiate, ceramica de Kuty, ţesăturile şi broderiile pline de culoare sau obiectele din lemn, dar şi într-un univers mitologic ce îi aduce în prim-plan pe solomonari, stăpânii balaurilor şi aducătorii ploilor. Curator: Silviu Horaţiu Ilea.

„Instrumente muzicale aerofone” (sala Tipologii) aduce în atenţia publicului, prin intermediul obiectelor de patrimoniu, al fotografiilor de arhivă şi al imaginilor documentare, bogăţia şi diversitatea instrumentelor muzicale de suflat, precum şi semnificaţiile lor în cadrul comunităţilor tradiţionale. Tipologia aerofonelor, varietatea şi rafinamentul elementelor decorative, complexitatea structurilor constructive şi diversitatea materialelor utilizate pentru realizarea lor, multiplele funcţii pe care aceste instrumente le îndeplinesc în viaţa comunităţii, precum şi contextele în care acestea sunt folosite (nunţi, botezuri, înmormântări, clăci, activităţi agricole, vânătoare, sărbători de iarnă sau ritualuri precum Jocul Căluşului) construiesc un parcurs fascinant. Curator: Venus Marian Mateescu.

Au fost zece ani de şantier, de consolidare şi de grijă pentru un loc a cărui poveste a început în 1875, când Titu Maiorescu a avut ideea de a aduna şi păstra mărturii ale vieţii satului românesc. Trei decenii mai târziu, în 1906, lua fiinţă Muzeul Etnografic, de Artă Naţională, Artă Decorativă şi Artă Industrială, nucleul actualului Muzeu Naţional al Ţăranului Român. La conducerea noii instituţii a fost numit, la 1 octombrie 1906, istoricul de artă şi muzeologul Alexandru Tzigara-Samurcaş, cel care avea să îi definească misiunea şi identitatea. Astăzi, povestea merge mai departe.

Programul de vizitare: miercuri – duminică, între orele 10:00 şi 18:00.