Scriitorul Mircea Cărtărescu, prezent la Librăria Bizantină din Bucureşti, miercuri seară, în postura de ”librar pentru o zi”, a spus că volumul ”Solenoid” reprezintă ”mai mult decât un roman”, deoarece este singura lui carte care înseamnă ”mai mult decât literatură”, după încheierea căreia şi-a luat o pauză de o jumătate de an.
”«Solenoid» este o carte care are o enigmă, care nu e literatură propriu-zisă în totalitatea ei. Are încifrată în ea, prin rânduri, o informaţie la care foarte puţini pot să ajungă. Este ceva în miezul ei. Îi va fi foarte greu unui cititor să înţeleagă, de fapt, despre ce e cu adevărat vorba în cartea aceasta, până nu ajunge la final. I se dă, la un moment dat, o şansă să înţeleagă, aşa cum într-un roman poliţist ajungi la un anumit punct în care îţi dai seama cine este făptaşul, înainte ca autorul să îţi spună”, a spus scriitorul, ascultat în Librăria Bizantină de peste 50 de persoane.
Mircea Cărtărescu a adăugat că, probabil, nimeni nu a ajuns până la acel punct de elucidare. ”Din tot ce s-a scris despre el, înţeleg că nimeni nu a ajuns până acolo. Criticii s-au referit la «Solenoid» ca la un roman, dar «Solenoid» este mai mult decât un roman, este singura mea carte care e mai mult decât literatură”, a explicat autorul.
Întrebat la ce pagină se găseşte acel punct, Mircea Cărtărescu a deschis cartea la două pagini în care apare doar cuvântul ”Ajutor!”, spre amuzamentul celor prezenţi în librărie.
Scriitorul a întrebat un librar, în glumă, dacă se pot fura cărţile şi a spus că el nu s-ar supăra să se întâmple acest lucru.”Pentru mine întotdeauna cea mai mare dovadă de apreciere a literaturii a fost să văd pe cineva că bagă o carte sub cămaşă şi fuge afară cu ea”, a explicat el.
Cărtărescu a mărturisit că la începutul studenţiei sale a fost uimit de numărul mare de cărţi din Librăria Eminescu, aflată lângă Universitatea din Bucureşti, şi din sala biliotecii mari de la Facultatea de Litere, şi se gândea că trebuie să le citească pe toate.
”Erau pe trei sau patru etaje, numai şi numai cărţi. Şi parcă mă gândeam să le citesc pe toate, că nu se poate altfel, de vreme ce sunt om şi exist trebuie să citesc tot ce s-a scris. Şi când ne gândim că nu numai că nu vom ajunge niciodată să citim nici a zecea parte din aceste cărţi, dar că 99% din cărţile lumii au dispărut, ne cuprinde un fel de sentiment de melancolie, care după părerea mea este esenţa fiinţei omeneşti - melancolia, plângerea, nostalgia după paradis şi dorinţa extraordinară de a ne întoarce acolo”, a povestit autorul.
Mircea Cărtărescu le-a recomandat celor prezenţi în librărie cartea ”Gödel, Escher, Bach”, de Douglas R. Hofstadter, pe care a numit-o ”o provocare intelectuală”. ”Cei care ajung până la sfârşit aş spune că sunt eroi”, a adăugat el. ”Este vorba despre totalitatea cunoaşterii umane, care nu are graniţe, de fapt, între zonele cunoaşterii. Numai noi le stabilim, didactic, aşa. De fapt, cunoaşterea este un câmp continuu”, a explicat scriitorul.
El i-a mai îndemnat pe cei prezenţi să citească ”De veghe în lanul de secară”, de J. D. Salinger, despre care a spus că este ”o carte cult, extrem de periculoasă” şi a amintit că asasinul lui John Lennon o avea cu el atunci când l-a împuşcat pe celebrul rocker britanic.
”Cel puţin trei asasini în serie, din Statele Unite, aveau cartea aceasta permanent cu ei şi îşi luau inspiraţia lor diabolică, crezând că au înţeles această carte. Înţelegeau ceva din periculozitatea ei, din forţa şi mizantropia ei extraordinară. Dar interpretau totul pe dos. Credeau că această carte le dictează să suprime pe toţi oamenii care nu gândeau ca ei”, a explicat Mircea Cărtărescu, adăugând că Salinger este unul dintre acei autori care trebuie citiţi în întregime.
Scriitorul a mai recomandat cărţile ”Iuda”, de Amoz Oz, ”Parohia”, de Dan Coman, şi ”Nebunia de a gândi cu mintea ta”, ultimul volum semnat de Gabriel Liiceanu.
De asemenea, el l-a recomandat ca iniţiator pentru copii în lectura de poezie pe autorul George Topîrceanu, dar şi pe Lucian Blaga. ”Nu există poet mai bun pentru intrarea în poezie. Nu are rost să încep cu Arghezi, care este imens, un poet în care te pierzi. Nu are rost să începi cu Ion Barbu, care e dificil, nu are rost să începi cu Bacovia, care e depresiv, îţi tai venele cu lama când citeşti «Liceu, cimitir al tinereţii mele», fiind elev de liceu. Nu îţi cade bine”, a explicat scriitorul, adăugându-l la listă pe Marin Sorescu.
”Marin Sorescu, care este un poet mai curând căzut în uitare, şi pe drept şi pe nedrept, dar pentru un copil de clasa a noua sau a zecea, care deschide o carte a lui, este un şoc extraordinar, pentru că niciodată nu a mai văzut lucruri atât de complexe spuse într-un limbaj atât de simplu. Poeziile lui Sorescu sunt ca nişte bancuri, au o poantă la sfârşit, care te face să răzi eliberator şi să te cutremuri”, a precizat Mircea Cărtărescu.
Scriitorul a mai menţionat că ”REM” este un text ”absolut clasic” pentru el, întrucât ”are motorul narativ cel mai complex”, iar romanul ”Travesti” este cartea lui ”decisivă”, care i-a deschis întreaga operă după aceea.
”A fost absolut esenţial pentru mine, nu e printre cărţile mele cele mai bune, dar a fost pentru mine un exerciţiu de sinceriate cu mine însumi cum nu mai trăisem până atunci şi cum nu credeam că e posibil. Dacă n-aş fi scris «Travesti», n-aş mai fi îndrăznit să scriu nimic după aceea”, a explicat autorul.
Mircea Cărtărescu a explicat, la finalul evenimentului, că în prezent trăieşte cea mai frumoasă perioadă din viaţa lui, pentru că ”leneveşte”.
”Lenevesc, stau cu pisica Sindi la subraţ, pe canapea, mă uit la Netflix, când mă plictisesc mă duc şi mă joc pe computer. Am zis hai să îmi iau o vacanţă de jumătate de an după ce am terminat cărămida asta”, a spus scriitorul, apreciind un serial pe care l-a urmărit pe platforma Netflix, ”Culisele puterii/ House of Cards”, drept ”genial” până la cel de-al treilea sezon. ”După aceea nu mi-a mai plăcut deloc. Şi-au bătut joc de el”, a adăugat Mircea Cărtărescu.
Scriitorul a încheiat seara semnând cărţi pentru cititori şi fotografiindu-se alături de ei.
Campania ”Librar pentru o zi” a început în noiembrie 2014 şi aduce în prim-plan oameni de cultură, muzicieni, actori, modele, într-un efort colectiv de a readuce în atenţia oamenilor importanţa şi frumuseţea cărţilor tipărite.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
