Valer-Daniel Breaz, ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale, a declarat joi, în cadrul unei conferinţe de presă, că în prezent este elaborată o Hotărâre de Guvern în vederea înfiinţării Muzeului Naţional de Istoriei a Evreilor şi al Holocaustului din România, apoi va fi decis, fără să fie exclusă o consultare publică, unde va fi amplasată instituţia.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Posibilă înstrăinare a unei suprafeţe de 5.300 de metri pătraţi din parcul Muzeului Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa“ (MNINGA) în vederea realizării unei alte construcţii, respectiv a Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi Holocaustului din România, a stârnit nemulţumire în spaţiul public.

Ministrul a adus în discuţie scrisorile deschise care i-au fost adresate de zeci de personalităţi din lumea academică privind sprijinirea Muzeului „Antipa” şi a catalogat controversa iscată de propunerea directorului Institutului „Elie Wiesel”, Alexandru Florian, drept „un subiect de presă”.

Luis Ovidiu Popa, directorul Muzeului Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, şi Alexandru Florian, directorul general al Institutului „Elie Wiesel”, au viziuni diferite privind constituirea unui muzeu. Primul are în vedere reuşita extinderii, dorită de peste 100 de ani, iar cel de-al doilea, inaugurarea unui Muzeu al Holocaustului în centrul Capitalei.

„Nu există nicio dispută cu Muzeul «Antipa». Astea sunt subiecte de presă...”, a spus el. „Clar, Guvernul României are în programul de guvernare înfiinţarea acestui Muzeu al Holocaustului”.

El a insistat că există susţinere în acest sens, deşi niciunul dintre semnatarii scrisorilor nu a contestat înfiinţarea instituţiei. „Toţi spun că e necesară construirea unui astfel de muzeu”.

„În momentul de faţă, elaborăm o Hotărâre de Guvern de înfiinţare a acestui muzeu. Nimeni nu a spus «acolo se va face muzeul respectiv». După ce se va înfiinţa muzeul, vom decide şi, de comun acord, poate şi printr-o consultare publică, vom vedea unde vom înfiinţa muzeul respectiv”, a fost explicaţia ministrului Culturii.

Întrebat dacă este exclus ca el să fie construit pe terenul Muzeului „Antipa”, ministrul a afirmat: „Eu am spus că vom vedea după ce vom încheia toate aceste demersuri legate de HG. Şi acolo unde ne permite legea, unde ne permite PUZ-ul, PUD-ul municipiului Bucureşti vom găsi o soluţie astfel încât să putem înfiinţa acest muzeu”.

„Repet: locaţia nu a fost stabilită pe terenul dintre Muzeul «Antipa» şi Muzeul Ţăranului Român. Ca să excludem orice speculaţie”, a încheiat el.

După ce în 2016, consilierii Primăriei Municipiului Bucureşti au votat ca imobilul din strada Lipscani 18-20 să fie acordat Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România, anul acesta cei mai mulţi dintre ei s-au răzgândit, iar reprezentanţii Institutului „Elie Wiesel” s-au văzut în situaţia de a căuta un alt spaţiu de cel puţin 5.000 de metri pătraţi utili.

Mandatat de Guvern, managerul Institutului „Elie Wiesel” a găsit acest spaţiu şi l-a propus spre preluare pentru Muzeul Holocaustului. Propunerea lui a fost agreată, dar situaţia este departe de a fi rezolvată.

Muzeul trebuie să aibă o suprafaţă pentru expoziţii permanente, expoziţii temporare, birouri, bibliotecă, spaţii multimedia. În luna martie a acestui an, el anunţa că finalizarea lui a fost prelungită cu până la un an şi jumătate, până în 2022.

Alexandru Florian, directorul general al Institutului, a precizat că MNIEHR trebuie să se afle într-o zonă centrală, unde există şi alte muzee, şi nu „aruncat undeva” în oraş.

Subiectul urmează să se regăsească pe ordinea de zi a Comisiei pentru cultură din Cameră, după perioada vacanţei parlamentare.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.