Ministerul Culturii anunţă că face demersurile juridice necesare cu privire la situaţia terenului intravilan din localitatea Bran, pe suprafaţa căruia funcţionează Secţia Etnografică în Aer Liber, parte a Muzeului Naţional Bran, care se află în procedură de evacuare. Instituţia precizează că anul acesta nu a primit o nouă înştiinţare de vânzare în vederea exercitării dreptului de preempţiune conform art. 4 din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările ulterioare.
"Ne exprimăm încrederea că rezolvarea situaţiei juridice privind terenul retrocedat va conduce la o soluţie privind protejarea patrimoniului cultural existent într-un spaţiu dedicat culturii tradiţionale", precizează Ministerul Culturii într-un comunicat remis News.ro.
Liviu Brătescu, secretar de stat în cadrul Ministerului Culturii, a avut luni o întrevedere cu managerul instituţiei de cultură, Mihail Ion Gorgoi, alături de reprezentanţii legali ai instituţiei muzeale de la Bran şi cu cei ai unuia dintre proprietarii - moştenitori ai terenului. În urma discuţiilor, marţi, la sediul Muzeului Naţional Bran, reprezentanţii Biroului Executorului Judecătoresc şi avocatul unuia dintre moştenitori s-au întâlnit pentru a conveni asupra Somaţiei transmise la data de 07.11.2019 privind evacuarea imobilului teren situat în Bran, str. I.G.Stoian, în baza Dosarului de executare nr. 553/2019 aflat pe rolul Biroului Executorului Judecătoresc.
Ministerul Culturii precizează: "Prin cererea de chemare în judecată ce a format obiectul dosarului nr. 4523/1999 aflat pe rolul Tribunalului Braşov - Secţia Civilă, reclamanţii Polizu Micşuneşti, Stoian Jean Georges şi Stoian Laurenţiu au solicitat ca instanţa să constate că antecesorul acestora - Stoian G. Ion făcea parte din categoria socio-profesională exceptată de la naţionalizare, nulitatea absolută a încheierii de sub B+4, act 1536/1963 din CF nr. 557 Poarta şi să instituie în sarcina Statului Român obligaţia de a-i lăsa în deplină proprietate şi posesie acest imobil".
Totodată, "prin Sentinţa civilă nr. 333/25.11.2005, Tribunalul a admis în parte cererea de chemare în judecată, cu consecinţa constatării că antecesorul acestor părţi, Stoian Ioan face parte din categoriile exceptate de art. 2 din Decretul nr. 92/1950 şi a radierii din cartea funciară nr. 557 Poarta a dreptului de proprietate al Statului Român, înscris la numărul topografic 1715/2/b, 1712, 1713, 1714".
De asemenea, "prin Contractul de vânzare-cumpărare autentificat de BNP Crăciun Nicuşor sub nr. 3386/.27.08.2018, având ca obiect imobilul înscris în Cartea Funciară nr. 100475 Bran, nr. topo 1712/2, 1713/2 şi 1714/2, în suprafaţă de 9610 mp, Stoian Jean Georges Demetre Adrian Victor Gregoire Nicolas şi Stoian Laurenţiu Titu Liviu Marius Pomuleţ au vândut, iar Reit Sanda şi Szalinski Janusz au cumpărat dreptul de proprietate asupra cotei de 2/3 din terenul situat în comuna Bran, Poarta, Piaţa Ioan G. Stoian nr. 3A, jud. Braşov, înscris în CF nr. 100475 a localităţii Bran, identificat la A1 cu nr. topografic 1712/2, 1713/2 şi 1714/2, curţi construcţii intravilan în suprafaţă de 9610 mp. Acest contract s-a perfectat cu nerespectarea dreptului de preempţiune al statului român prin Ministerul Culturii (art. 4 din Legea nr. 422/2001, rep.), fapt ce este de natură să atragă nulitatea absolută a acestuia. Ministerul Culturii a iniţiat o acţiune având ca obiect constatarea nulităţii absolute a acestui contract".
Potrivit MC, prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Zărneşti sub nr. 1683/338/2019, reclamanta Polizu Micşuneşti Elena Maria a solicitat instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să dispună evacuarea pârâtului Muzeul Naţional Bran din imobilul retrocedat, pe care îl ocupă fără titlu. În motivarea în fapt a cererii, reclamanta a arătat că deţine cota de 1/3 din dreptul de proprietate asupra imobilului teren ocupat în prezent de Secţia Etnografică în aer liber. Prin Sentinţa nr. 160/23.09.2019 instanţa a admis acţiunea formulată de reclamantă şi, în pofida faptului că aceasta deţine o cotă indiviză de 1/3 din teren, a dispus evacuarea imediată şi necondiţionată a pârâtului din imobilul în suprafaţă de 9610 mp, pentru lipsă de titlu. Această sentinţă este executorie potrivit art. 1042 alin. 5 Cod Procedură civilă şi a fost succeptibilă de a fi atacată numai cu apel. Muzeul Naţional Bran a formulat la data prezentei calea de atac a apelului cu termen de judecată 30.01.2020 însă instanţa a hotărât respingerea acţiunii.
Conform datelor, "în considerarea caracterului executoriu al sentinţei anterior menţionate s-a formulat dosarul de executare nr. 553/2019 BEJ Tereacă Cornel Toma care a procedat deja la somarea Muzeului Naţional Bran în sensul predării imobilului. În legătură cu actele execuţionale întreprinse în acest dosar, Muzeul Naţional Bran a promovat contestaţie la executare şi suspendarea executării silite. În data de 14 ianuarie 2020, la faţa locului s-a întocmit un Proces-verbal în prezenţa executorului judecăresc, a creditorului Polizu Micşuneşti şi a debitorului Muzeul Naţional Bran. În acest context, părţile au convenit ca, în termen de o lună de zile, să găsească soluţiile tehnice, legale, juridice aferente, în vederea predării bunului imobil către creditoare, precum şi conservarea celor 18 imobile/monumente/construcţii existente pe teren în caz contrar creditoarea solicitând punerea în executare motiv ce va însemna încetarea activităţii debitoarei pe terenul aferent".
În cursul anului 2019, Polizu Micşuneşti Elena Maria a transmis în atenţia Ministerului Culturii o înştiinţare privind intenţia de vânzare a cotei părţi de 1/3 din imobil. Pentru anul 2020 nu s-a depus o noua înştiinţare de vânzare în vederea exercitării dreptului de preempţiune conform art. 4 din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările ulterioare.
Pe suprafaţa de 9610 mp a terenului în cauză se regăsesc 18 monumente de arhitectură populară, care au caracter unicat şi o vechime din secolele XVIII - XX şi care prezintă principalele tipuri de gospodării şi locuinţe, anexe gospodăreşti, construcţii economice şi instalaţii de prelucrarea lemnului şi a ţesăturilor de lână, acţionate hidraulic, şi împreună reliefează evoluţia arhitecturii populare tradiţionale din satele zonei Bran, în raport cu ocupaţiile de bază, creşterea vitelor şi lucrul la pădure, împletite cu agricultura, industria casnică de prelucrare a lânii şi meşteşugurile legate de prelucrarea lemnului, se arată în comunicatul MC.
Ministerul Culturii face demersuri în vederea obţinerii unui punct de vedere din partea Ministerului Justiţiei.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
