Ministerul Culturii lansează subscripţia naţională pentru achiziţionarea sculpturii ”Cuminţenia Pământului” şi invită agenţiile de publicitate să dezvolte pro bono campania de comunicare, a anunţat ministrul Vlad Alexandrescu, vineri, pe contul său de Facebook.
”Agenţiile de creaţie, media, digital sau PR din România care doresc să dezvolte campania naţională de susţinere a subscripţiei sunt invitate să participe la un proces de selecţie organizat de Ministerul Culturii”, scrie Vlad Alexandrescu.
Astfel, precizează ministrul Culturii, agenţiile de publicitate sunt invitate să participe la un proces de selecţie: ”Selecţia se va derula separat pentru partea de creaţie, media şi comunicare digitală şi separat pentru componenta de relaţii publice a campaniei şi va fi coordonată de o Comisie formată din reprezentanţi ai Ministerului Culturii, asistată de un număr de consultanţi din partea industriei de publicitate şi IAA România. Agenţiile interesate sunt rugate să trimită prezentările de portofoliu pe adresa de email office@iaa.ro, specificând pentru ce componentă se înscriu în selecţie, până la data de 5 aprilie 2016”.
În urma analizei portofoliilor, Comisia va desemna un număr de trei agenţii pentru fiecare componentă a campaniei, precizează Alexandrescu.
Detaliul important este acela că agenţiile selectate vor fi rugate să lucreze pro bono pentru implementarea campaniei, inclusiv în ceea ce priveşte costurile cu terţii, potrivit oficialului.
Executivul a adoptat, miercuri, o Ordonanţă de Urgenţă prin care este reglementată procedura de subscripţie publică pentru achiziţionarea sculpturii ”Cuminţenia Pământului”, donaţiile urmând să fie deduse din impozitul datorat de către persoanele care vor contribui.
Ordonanţa de Urgenţă reglementează condiţiile în care se va derula procesul de donaţie pentru cumpărarea sculpturii lui Constantin Brâncuşi, ”Cuminţenia Pământului”. ”Creem condiţiile în care procesul de subscripţie publică poate avea loc şi s-au definit câteva elemente importante pentru ca la jumătatea lunii aprilie să poată începe acestă campanie. Prin această donaţie se pot deschide conturile de donaţie în gestiunea Ministerului Culturii”, a precizat Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Guvernului.
Suciu a afirmat că donaţiile vor putea fi primite atât de la persoane fizice, cât şi de la persoanele juridice. Prin derogare de la Codul Fiscal, donaţiile vor putea fi deduse din impozitele datorate statului de către eventualii donatori.
În cazul în care donaţiile nu vor acoperi suma de 6 milioane de euro, acestea vor fi returnate cetăţenilor care au participat la subscripţia publică. ”Dacă procesul de subscripţie nu va fi unul de succes, vom da banii înapoi conform tuturor donaţiilor primite”, a precizat purtătorul de cuvânt al Executivului.
Proprietarii sculpturii ”Cuminţenia Pământului”, Paula Ionescu şi Alina Şerbănescu, au acceptat termenul de 31 octombrie pentru a primi suma de 11 milioane de euro pe care statul român a decis să o plătească pentru lucrarea lui Constantin Brâncuşi, a declarat miercuri, pentru agenţia de presă News.ro, avocatul Bogdan Grabowski.
”Am fost de acord cu data de 31 octombrie şi nu este necesară semnarea unui precontract. Este vorba despre o înţelegere. Avem oferta din partea statului, iar noi am transmis două adrese - una prin care menţionăm că suntem de acord cu suma şi alta, cu termenul. Rămâne de văzut dacă se vor strânge banii”, a declarat Bogdan Grabowski pentru News.ro.
Suma de 11 milioane de euro va fi virată integral, potrivit avocatului. ”Cred că va fi nevoie şi de o rectificare bugetară, pentru că spuneau că nu au nici cele 5 milioane de euro”, a mai spus Grabowski.
Comisia de negocieri, condusă de ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, s-a întâlnit, în cursul săptămânii trecute, de două ori cu proprietarii sculpturii şi reprezentantul acestora.
Ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, a anunţat, pe 16 martie, pe contul său de Facebook, că proprietarii operei lui Brâncuşi au acceptat oferta de 11 milioane de euro, din care Guvernul României va plăti 5 milioane de euro, restul, prin subscripţie publică naţională.
Sculptura "Cuminţenia Pământului" se află, din noiembrie 2014, expusă la Muzeul Cotroceni.
Opera a fost realizată, în 1907, din calcar crinoidal prin tehnica cioplirii. Lucrarea a fost creată dintr-un bloc de marmură despre care se spune că a fost luat de Brâncuşi din catacombele Parisului.
În 1911, Constantin Brâncuşi a vândut sculptura Cuminţenia Pământului unui bun prieten de-al său, inginerul Gheorghe Romaşcu. În 1957, regimul comunist de la Bucureşti i-a confiscat abuziv lucrarea şi, astfel, ”Cuminţenia Pământului” a fost expusă, pentru următoarele decenii, la Muzeul Naţional de Artă al României.
Abia în 2012, moştenitorii lui Gheorghe Romaşcu au primit înapoi sculptura, în urma unui proces de retrocedare.
Lucrarea a fost expusă pentru prima data in 1910 la Bucureşti. Sculptura este clasată în categoria ”Tezaur” a Patrimoniului cultural national.
”Lui Brâncuşi îi era foarte dragă «Cuminţenia pământului» pentru că absorbea în ea multe dintre tâlcurile poporului nostru, atât de intraductibile. Titlul însuşi ne e greu nouă să-l explicăm. Sculptorul, deja mutat la Paris, cerea să aibă întotdeauna un asterix care să-l traducă în limba română. Rămâne în jurul lui o aură de mister. O necunoscută care-i sporeşte farmecul. Asta ne face să ne desprindem greu de mica-marea sculptură. Ne identificăm cu ea, ne reprezintă”, a declarat Ruxandra Garofeanu, critic de artă şi preşedinte al Centrului Cultural ArtSociety, potrivit artmark.ro.
Sculptura a fost evaluată, în septembrie 2014, la 20 de milioane de euro. Ea face parte dintr-o colecţie privată şi a fost pusă în vânzare, iar Ministerul Culturii a fost invitat să îşi exercite dreptul de preemţiune.
Paula Ionescu si Irina Voicilă, fiicele lui Gheorghe Romaşcu, au început demersul pentru recuperarea sculpturii de la stat, imediat după Revoluţie.
Irina Voicilă a decedat, iar moştenitoarea sa este Alina Şerbănescu.
Constantin Brâncuşi s-a născut pe 19 februarie 1876, la Hobiţa, judeţul Gorj. A absolvit, în 1902, Şcoala de bellearte din Bucureşti, iar în 1906 şi-a expus pentru prima dată lucrările la Société Nationale des Beaux-Arts şi la Salon d'Automne din Paris. În 1907, a fost prezentată prima versiune a "Sărutului", care a stat la baza lucrării "Poarta Sărutului", care face parte din ansamblul de la Târgu-Jiu, alături de "Coloana infinitului" şi "Masa Tăcerii".
Printre cele mai cunoscute opere ale sculptorului român, decedat pe 16 martie 1957, la Paris, se află "Rugăciunea", ”Cuminţenia Pământului” şi "Domnişoara Pogany".
Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, în noiembrie 2015, legea pentru declararea Zilei Brâncuşi - 19 februarie - ca sărbătoare naţională.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
