Matei Martin, preşedintele Consiliului Administraţiei Fondului Cultural Naţional (AFCN), a vorbit într-un interviu acordat agenţiei de presă News.ro despre jurnalismul cultural, despre cele mai comentate subiecte culturale ale momentului - Opera Naţională Bucureşti şi ”Cuminţenia Pământului” -, precum şi despre următoarea sesiune de finanţare a proiectelor editoriale.
Din 2010, Matei Martin este, între altele, realizator al unei emisiuni zilnice de actualitate la Radio România Cultural, iar despre jurnalismul cultural spune că are o audienţă tot mai scăzută, cauzată fiind de editori ori de lipsa unor subiecte relevante.
”Din păcate, de cel puţin zece ani asist la o scădere a interesului public pentru jurnalismul cultural. Presa scrisă, mai ales, dar şi presa, în general, are o audienţă tot mai mică. Nu e sigur dacă asta se întâmplă şi din cauza editorilor care investesc tot mai puţin în zona culturală sau dacă jurnaliştii nu mai ştiu să găsească subiecte relevante”, este de părere Matei Martin.
”Mi-e foarte greu să mă regăsesc în multe publicaţii, mai ales că sunt ziare de aşa-zis mare tiraj care nu mai publică nimic din zona culturală. Întotdeauna când se fac economii se fac la cultură. De parcă ar fi dispensabilă. Este trist. Cred că în cultură suntem toţi de aceeaşi baricadă sau ar trebui să fim”, spune Matei Martin.
”Până la urmă, o cronică literare este o cronică. Sigur, am văzut destule desfiinţări absolut nedrepte ale unor cărţi, ale unor filme şi spectacole de teatru, adesea texte fără argumente, din care reiese foarte uşor ranchiuna. Cred că astea sunt conflicte cumva inerente zonei culturale, unde totul este, oarecum, subiectiv”, adaugă jurnalistul.
”Chiar şi aceste conflicte fac lumea un pic mai interesantă. Scandalul primează în presă”, mai spune el.
Despre conflictul de la Opera Naţională Bucureşti, izbucnit în urmă cu două săptămâni, Matei Martin este de părere că demonstrează că ”mediocritatea pare că învinge”.
”Încerc să-mi fac o părere de e se întâmplă acolo. În orice caz, este trist faptul că, până la urmă, mediocritatea pare că învinge. Dar, în acelaşi timp, cred că este şi foarte greu să faci performanţă cu bani foarte puţin. Şi bani foarte puţini sunt peste tot în cultură, nu doar la Operă. Peste tot sunt bani puţini şi se cere performanţă, ceea ce este, până la urmă, un paradox”.
Vorbind despre o posibilă soluţie la problemele cauzate în general de bugetele mici, Matei Martin propune un management mai competent.
”Adesea nu este nevoie de bani mai mulţi, ci de un management mai competent, de o relaţie mai bună cu mediile culturale, de un program coerent, care să-l pună pe manager în situaţia de a nu mai băga în seamă orice conflict. Dacă ai o perspectivă de viitor clară, e mai puţin probabil să te loveşti de cele mai mici obstacole”.
Un alt subiect îndelung dezbătut în ultimele săptămâni, subscripţia naţională pentru achiziţionarea sculpturii ”Cuminţenia Pământului” a lui Constantin Brâncuşi, este privit de preşedintele Consiliului AFCN drept o soluţie inteligentă.
”Când s-a anunţat că ministerul Culturii vrea să se folosească de dreptul de preempţiune pentru a achiziţiona «Cuminţenia Pământului» la un preţ anunţat atunci de aproximativ 20 de milioane de euro, am spus că este o sumă mult prea mare şi că ministerul ar trebui să se mai gândească. Între timp, preţul la care cele două proprietare ale sculpturii vor să-şi vândă bunul este mult mai mic şi, în plus, s-a ajuns şi la această soluţie de compromis, foarte inteligentă - statul participă cu 5 milioane de euro şi încă 6 milioane vor fi obţinute prin subscripţie publică”, spune Matei Martin.
El afirmă că această subscripţie publică pune cultura ”într-o ecuaţie” cu civismul. ”Dacă oamenii se vor mobiliza, vor considera că această sculptură este într-adevăr o valoare pe care trebuie să o păstrăm neapărat în ţară şi să o expunem într-un muzeu, atunci probabil se va strânge acea sumă. Dacă nu, nu”, a adăugat Matei Martin, care spune că va participa la această subscripţie.
Traducător şi mediator cultural, redactor al revistei ”Dilema veche”, din 2000, unde publică o rubrică săptămânală pe teme legate de politici culturale, Matei Martin a povestit şi despre noul său rol în cadrul Administraţiei Fondului Cultural Naţional, căreia i s-a alăturat în luna ianuarie.
O sesiune de finanţare pentru proiecte editoriale va fi demarată pe 25 aprilie, iar preşedintele Consiliului spune că se înscriu numeroase proiecte.
”Fiind multe, cu siguranţă vor fi şi mai multe respinse. Competiţia este foarte mare. În general, cam unul din zece proiecte primeşte finanţare”, explică Matei Martin.
Unul dintre scopurile declarate ale AFCN, mai spune jurnalistul în vârstă de 37 de ani, este de a duce cultura dincolo de oraşele mari. ”Mediul cultural din România este dominat de inechităţi. Când vorbim despre cultură, vorbim doar despre ce se întâmplă în oraşele mari. Există foarte multe oraşe mici şi localităţi rurale unde nu există cinematografe, teatre, iar lucrurile astea trebuie rezolvate şi o putem face - atunci când definim priorităţile sau ariile de finanţare”, mai spune Matei Martin.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
