Guvernul a analizat în şedinţa de vineri, în primă lectură, proiectul de OUG iniţiat de Ministerul Culturii, care aliniază legislaţia naţională privind drepturile de autor şi drepturile conexe la normele şi practicile europene.
Ministerul Culturii aduce clarificări suplimentare, în format Q&A, pentru a explica şi public ce presupun modificările aduse Legii nr. 8/1996.
Întrebări frecvente privind modificarea Legii 8/1996
Respectă România principiile europene, iar sistemul anterior era într-adevăr unul simplu şi echilibrat, aşa cum s-a afirmat în spaţiul public?
România NU respecta principiile europene. Tocmai aplicarea generalizată a gestiunii colective extinse a fost considerată neconformă cu directivele UE. Comisia Europeană a emis Aviz Motivatv privind neconformitatea art. 145¹ cu art. 12(2) din Directiva UE 790/2019 şi cu art. 3 din Directiva 2001/29. Termenul de conformare la Avizul Motivativ al Comisiei Europene a expirat la 18 noiembrie 2025, iar neadoptarea OUG expune România la sancţiuni financiare substanţiale.
Este adevărat că autorii beneficiau deja de un mecanism de „opt-out” funcţional, care le permitea să iasă oricând din sistem?
Fals. „Opt-out”-ul existent în lege era formal şi nu oferea garanţiile cerute de directivele europene privind transparenţa, mandatul explicit şi controlul real al autorului asupra utilizării operei sale. OUG aliniază legislaţia la standardele UE, unde organismele de gestiune colectivă pot reprezenta doar titularii care le-au acordat mandat explicit - conform art. 146 alin. (2). Sistemul devine unul real, verificabil şi liber ales de autor, nu o prevedere teoretică fără efecte practice. Corectarea acestui aspect a fost cerută punctual de Comisia Europeană în procedura de infringement.
Prin abrogarea literei A, OUG a eliminat gestiunea colectivă extinsă şi protecţia autorilor, aşa cum s-a afirmat în spaţiul public?
România NU poate menţine un sistem de licenţă colectivă extinsă generalizată pentru muzica ambientală, deoarece Comisia Europeană a constatat că această practică încalcă directivele UE. OUG nu elimină gestiunea colectivă: ea rămâne valabilă, dar aria licenţei extinse este restrânsă strict la ceea ce permite legislaţia europeană, pentru a evita infringementul. Autorii nu pierd protecţia - dimpotrivă, capătă libertatea legală de a alege cum îşi gestionează drepturile (gestiune directă, OGC sau entitate independentă), în concordanţă cu modelul european.
Important: această ajustare priveşte exclusiv comunicarea publică în scop ambiental şi nu afectează celelalte domenii în care gestiunea colectivă rămâne neschimbată.
Pot utilizatorii evita plata remuneraţiilor invocând faptul că folosesc Spotify, YouTube sau alte surse de muzică „liberă” sau rămâne obligatorie obţinerea licenţei pentru comunicarea publică?
Obligaţia de a obţine licenţă pentru orice act de comunicare publică rămâne neschimbată, indiferent de sursa muzicii (Spotify, YouTube, fişiere personale). Nicio platformă de streaming nu acordă licenţe pentru folosire în spaţii publice, iar această regulă este identică în toate statele UE. OUG nu modifică în niciun fel obligaţia de licenţiere pentru comunicarea publică. Art. 179³ alin. (3) lit. a)-c) menţine explicit obligaţia utilizatorilor de a obţine licenţă/autorizaţie de la OGC sau de la titularii mandataţi, pentru orice utilizare publică, indiferent de tehnologia sau sursa muzicii. Nu există nicio portiţă legală pentru evitarea plăţii - utilizatorii sunt obligaţi să transmită playlisturi şi date exacte privind operele folosite, ceea ce întăreşte mecanismele de control, nu le slăbeşte.
Este adevărat că OGC-urile au acum o obligaţie nouă şi trebuie să demonstreze pentru fiecare operă că deţin mandatul autorului?
Afirmaţia este eronată. Doar dacă un autor alege gestionare directă sau entitate independentă - situaţie normală în UE. Nu este o obligaţie suplimentară, ci o realitate juridică europeană. Aceasta nu este o obligaţie nouă, ci exact regula europeană: organismele de gestiune colectivă pot reprezenta doar titularii care le-au acordat mandat.Art. 146 alin. (2): OGC reprezintă numai autorii care le-au mandat (principiu european). Art. 168 prevede methodologie unică şi Ghişeu Unic, reducând birocraţia şi clarificând obligaţiile OGC, nu complicându-le.
Reduc noile prevederi capacitatea de a verifica muzica difuzată şi, implicit, nivelul încasărilor?
Fals. Este exact invers: OUG întăreşte obligaţia utilizatorilor de a furniza playlisturi şi date exacte, iar Ghişeul Unic facilitează colectarea. Art. 162 lit. c) obligă utilizatorii să transmită date exacte privind operele utilizate.
Este adevărat că noile prevederi îi lasă pe artiştii independenţi fără venituri sau le afectează în vreun fel remuneraţiile?
Fals. OUG nu elimină remuneraţiile artiştilor independenţi; dimpotrivă, le oferă opţiuni suplimentare de gestionare a drepturilor, în linie cu legislaţia europeană. Independenţii nu dispar din sistem - sunt recunoscuţi şi protejaţi prin mecanisme noi, nu excluşi. OUG introduce pentru prima dată entităţile de gestiune independente (art. 179¹–179²), oferind artiştilor opţiunea de a încasa direct, de a mandata o entitate independentă sau de a rămâne în OGC. Sistemul devine mai flexibil şi mai incluziv, nu restrictiv. Obligaţia utilizatorilor de a plăti licenţă pentru comunicarea publică rămâne neschimbată, astfel că şi artiştii independenţi continuă să fie remuneraţi pentru utilizările operei lor.
Vor primi membrii OGC remuneraţii mai mici ca urmare a noilor prevederi?
Fals. Nu există niciun mecanism în OUG care reduce remuneraţiile. Dimpotrivă, prin metodologie unică, colector comun şi transparenţă crescută, veniturile sunt mai sigure. OUG stabileşte un plafon maxim de comision şi întăreşte obligaţiile de transparenţă ale OGC, inclusiv raportări trimestriale, acces la date şi reguli clare de distribuţie (art. 169, art. 162, art. 153). Nimic din OUG nu reduce baza de colectare; dimpotrivă, o consolidează prin metodologie unică, colector unic şi mecanisme de raportare care cresc gradul de conformare al utilizatorilor. Sistemul devine astfel mai eficient şi mai predictibil, nu precar.
Slăbesc noile prevederi rolul şi atribuţiile OGC-urilor?
Complet fals. OGC-urile nu pierd atribuţii şi nu sunt slăbite. Din contră, OUG le întăreşte rolul, le clarifică competenţele şi le oferă acces la date şi mecanisme de colectare mai eficiente.
Art. 168 – colector unic + metodologie unică = întărirea atribuţiilor OGC
Art. 162 – acces complet la date şi dreptul de a monitoriza utilizatorii.
A adoptat România o variantă restrictivă prin această OUG şi există riscul ca veniturile din industrie să scadă?
Fals. România a ales singura variantă care evită infringementul, sancţiunile financiare şi aliniază legislaţia la standardele UE. OUG evită amenzi de sute de mii de euro/zi, protejează bugetul statului şi creşte eficienţa colectării. Veniturile cresc datorită transparenţei, obligaţiei de raportare şi Ghişeului Unic. Nu există nicio prevedere care să reducă baza de colectare.
Reduce OUG veniturile artiştilor?
Absolut fals. Legea îi protejează mai bine, le dă libertate reală, îi plasează în centrul sistemului (mandat explicit, transparenţă, drept de alegere). OUG întăreşte drepturile patrimoniale, introduce registre, transparenţă, obligaţii stricte pentru OGC, entităţi independente controlate, şi dreptul artistului de a decide (Art. 179¹, Art. 162, Art. 153). Creatorul este, în sfârşit, în centru. Nicio sumă nu este pierdută. Sistemul devine mai eficient, nu mai restrictiv.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
