Scriitorul peruano-spaniol Mario Vargas Llosa, 86 de ani, a afirmat, joi, în faţa Academiei Franceze că "romanul va salva democraţia", în discursul său de recepţie ca membru al acestui for, unde a criticat "Rusia lui Vladimir Putin", scrie AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

"Romanul va salva democraţia sau se va adânci odată cu ea şi va dispărea", a spus romancierul, într-un elogiu adus literaturii franceze, citându-i pe Gustave Flaubert, Victor Hugo, Emile Zola sau Jean-Paul Sartre.

"El va rămâne mereu - cum te poţi îndoi de asta? - această caricatură pe care ţările totalitare ne-o vând drept romane, dar care există doar după ce au trecut prin cenzura care le mutilează, pentru a susţine instituţii fantasmagorice cu trăsături similare democraţiei, aşa cum ne dă exemplul Rusia lui Vladimir Putin", a spus el. 

"Şi îl vedem atacând nefericita Ucraină în timp ce are surpriza secolului când această ultimă naţiune îi rezistă, în ciuda superiorităţii sale militare, a bombelor sale atomice şi a multitudinii sale de trupe”, a continuat scriitorul premiat cu Nobel pentur Literatură în 2010.

Potrivit lui, "la fel ca în romane, aici cei slabi triumfă asupra celor puternici, pentru că dreptatea cauzei lor este infinit mai mare decât a celor din urmă, presupus puternici. Ca şi în literatură, lucrurile se fac bine şi confirmă o justiţie imanentă care nu există, trebuie să o spunem?, decât în visele noastre".

Rusofilia altor membri ai Academiei Franceze a fost criticată de o investigaţie a săptămânalului L'Obs, publicată joi, şi care o vizează, printre alţii, pe secretara permanentă Hélène Carrère d'Encausse. Această specialistă în istoria Uniunii Sovietice, până în zilele premergătoare invaziei Ucrainei de către armata rusă în februarie 2022, a spus că nu crede nicio clipă în această posibilitate.

Mario Vargas Llosa, ales în Academia Franceză în noiembrie 2021, este primul membru care nu a scris niciodată o carte în limba franceză. 

El şi-a explicat în discursul său vechea dragoste pentru cultura franceză, care l-a determinat să emigreze la Paris la vârsta de 23 de ani, în 1959. Şi a făcut, conform tradiţiei, elogiul predecesorului său în fotoliul 18, filozoful Michel Serres, care a murit în 2019.

În timpul studiilor la Lima, „am aspirat în secret să fiu scriitor francez. Eram convins că este imposibil să fii scriitor în Peru, o ţară fără edituri şi puţine librării", a spus el.

Mario Vargas Llosa s-a născut în 1936 la Arequipa, în Peru, şi a copilărit în Bolivia împreună cu mama şi bunicii materni. Între 1950 şi 1952 a urmat cursurile unei şcoli militare din Lima - experienţă descrisă în primul său roman, „Oraşul şi câinii”. În 1955, Llosa s-a căsătorit cu o mătuşă, Julia Urquidi, de care a divorţat în 1964, pentru ca, un an mai târziu, să se însoare cu verişoara lui, Patricia.

„Oraşul şi câinii” (1963) este una dintre cele mai cunoscute cărţi ale sale, care explorează structurile puterii politice din America Latină. Printre titlurile semnate de scriitorul sud-american se numără volumele „Casa verde”, „Conversaţie la Catedrală”, „Războiul sfârşitului lumii”, „Cine l-a ucis pe Palomino Molero?”, „Mătuşa Julia şi condeierul” şi „Rătăcirile fetei nesăbuite”. În 2010, a fost distins cu premiul Nobel pentru Literatură.

 

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.