Uniunea Europeană speră să ajungă vineri la un acord asupra "legii privind libertatea presei", dar insistenţa mai multor ţări - inclusiv a Franţei - de a include o excepţie la interdicţia de a monitoriza jurnaliştii în numele "securităţii naţionale" îngrijorează profesia, potrivit AFP.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Acest proiect de regulament a fost prezentat în septembrie 2022 de către Comisia Europeană pentru a proteja pluralismul şi independenţa presei, în faţa unei situaţii care se deteriorează în ţări din UE precum Ungaria şi Polonia, dar şi a programelor de spionaj folosite împotriva jurnaliştilor.

Textul se axează în special pe respectarea confidenţialităţii surselor jurnalistice şi pe interzicerea implementării de programe spion de tip Pegasus sau Predator în dispozitivele utilizate de jurnalişti. Cu toate acestea, la cererea Franţei şi cu sprijinul altor câteva ţări, statele membre au insistat să includă în mod explicit posibilitatea unor excepţii "în numele salvgardării securităţii naţionale".

Evenimente

30 mai - Maratonul Fondurilor Europene. Parteneri: BCR, BRD, CEC
12 iunie - Maratonul Energiei
13 iunie - Eveniment Profit: Piața de Capital.forum - Provocări pentru dezvoltarea piețelor și creșterea lichidității, Ediția a IV-a. Parteneri BCR, BVB, CEC Bank, Infinity Capital Investments, ROCA Industry, Sphera, Teraplast
17 iunie - Eveniment Profit.ro: Piaţa imobiliară românească sub spectrul crizei occidentale. Ediţia a IV-a. Parteneri: 123Credit, Cushman and Wakefield, Globalworth, Meta Estate

În ajunul unei sesiuni de negociere, vineri, la Bruxelles, între reprezentanţii Parlamentului European, ai statelor membre şi ai Comisiei, aproximativ cincizeci de organizaţii pentru libertatea presei - sindicate şi asociaţii de jurnalişti din numeroase media - din Franţa i-au cerut preşedintelui Emmanuel Macron să nu "torpileze" confidenţialitatea surselor şi să "retragă această derogare".

Pentru Reporters sans frontieres (RSF), "această dispoziţie ar putea fi utilizată într-un mod care ar putea submina confidenţialitatea surselor".

Federaţia Europeană a Jurnaliştilor a cerut Parlamentului European şi Comisiei să "respingă cererea iliberală şi represivă" a celor şapte state membre.

Reprezentantul OSCE pentru libertatea presei, Teresa Ribeiro, şi-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea că o astfel de excepţie ar "slăbi scopul" legislaţiei.

Parlamentul European propune ca utilizarea programelor de spionaj împotriva jurnaliştilor să fie autorizată doar "în ultimă instanţă" şi "de la caz la caz" de către un judecător, în cadrul unei anchete privind o "infracţiune gravă, cum ar fi terorismul sau traficul de fiinţe umane".

În octombrie, europarlamentarul român Ramona Strugariu, unul dintre raportorii textului, a declarat că deputaţii europeni au dorit ca legea să "interzică utilizarea programelor spion în anchetele privind activităţile profesionale ale mass-media şi ale angajaţilor acestora".

Un alt punct crucial al legislaţiei este problema moderării conţinutului jurnalistic de către platformele online.

Pentru a împiedica aceste platforme să şteargă sau să restricţioneze în mod arbitrar articole sau reportaje video, legea prevede un tratament separat pentru mass-media care îndeplinesc un anumit număr de condiţii.

Legea prevede, de asemenea, înfiinţarea unui nou Consiliu european pentru mass-media, format din reprezentanţi ai autorităţilor naţionale de reglementare din UE-27, pentru a asigura o supraveghere mai strictă a fuziunilor din acest sector. Acest organism ar urma să fie însărcinat cu emiterea unui aviz neobligatoriu cu privire la aceste operaţiuni din punctul de vedere al efectului lor asupra pluralismului.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.