Poluarea mediului este investigată tot mai atent ca posibil factor implicat în apariţia bolilor cardiovasculare. Particulele foarte mici de plastic pot pătrunde în organism şi pot ajunge în circulaţia sanguină. Efectele lor asupra inimii şi vaselor de sânge nu sunt însă pe deplin cunoscute.
Un studiu realizat în Italia a identificat niveluri mai ridicate de microplastice şi nanoplastice în sângele persoanelor care au supravieţuit unui infarct miocardic. Rezultatele au fost publicate, săptămâna aceasta în European Heart Journal.
Microplasticele sunt particule de plastic mai mici de cinci milimetri. Nanoplasticele au dimensiuni mult mai reduse şi pot pătrunde mai uşor în ţesuturi. Cercetări recente au arătat că aceste particule se pot acumula inclusiv în pereţii vaselor de sânge.
Cercetătorii au analizat probe de sânge de la 61 de persoane. Participanţii au fost împărţiţi în trei grupuri. Primul grup a inclus pacienţi care suferiseră un infarct miocardic. Al doilea a fost format din persoane cu boală cardiacă ischemică cronică. În această afecţiune, aportul de sânge către muşchiul inimii este redus din cauza îngustării arterelor coronare. Al treilea grup a inclus persoane cu artere coronare normale.
Particule de plastic au fost detectate la 84% dintre pacienţii care suferiseră un infarct. Acestea au fost identificate şi la 40% dintre persoanele cu boală cardiacă ischemică cronică. În grupul cu artere coronare normale, proporţia a fost de 32%.
Pacienţii care trecuseră printr-un infarct aveau în sânge şi o varietate mai mare de materiale plastice. Polietilena a fost cel mai frecvent tip identificat. Acest material este utilizat pe scară largă pentru fabricarea ambalajelor şi a numeroase produse de consum.
Cercetătorii au analizat şi statutul de fumător al participanţilor. De asemenea, au estimat nivelul de poluare la care aceştia fuseseră expuşi în cei doi ani anteriori studiului.
Persoanele expuse pe termen lung la niveluri mai ridicate de poluare atmosferică prezentau mai frecvent microplastice în sânge. În cazul fumătorilor, probabilitatea detectării acestor particule a fost de şase ori mai mare.
Toţi fumătorii expuşi unor niveluri ridicate de poluare atmosferică aveau particule de plastic în sânge. Prin comparaţie, acestea au fost identificate la numai 12,5% dintre nefumătorii care nu fuseseră expuşi unui nivel crescut de poluare.
„Rezultatele nu demonstrează că microplasticele provoacă infarctul miocardic. Ele indică însă o asociere puternică între expunerea la factorii de mediu, prezenţa microplasticelor în sânge şi bolile cardiovasculare”, a declarat dr. Emanuele Barbato, coordonatorul studiului, medic cardiolog, şeful Unităţii de Cardiologie a Spitalului Universitar Sant’Andrea şi profesor la Universitatea Sapienza din Roma, citat într-un comunicat.
Un articol publicat împreună cu studiul arată că efectele cardiovasculare ale particulelor de plastic au fost considerate până recent în mare parte ipotetice. Datele clinice apărute în ultimii ani indică însă că aceste particule pot pătrunde în circulaţia sanguină şi se pot acumula în ţesuturile vasculare.
Experimentele de laborator sugerează că microplasticele pot activa mecanisme implicate în afectarea vaselor de sânge. Datele disponibile nu permit însă stabilirea unei relaţii directe de cauzalitate între particulele de plastic şi infarctul miocardic.
Principala limitare a studiului este numărul redus de participanţi. În plus, cercetarea a identificat o asociere, fără să poată demonstra că microplasticele au contribuit direct la apariţia bolii cardiovasculare.
Autorii editorialului consideră că există încă numeroase incertitudini. Totuşi, datele epidemiologice, clinice şi experimentale acumulate sugerează că poluarea cu plastic ar putea fi un factor de risc cardiovascular subestimat.
Medikatv.ro
