Spectacolul de operă bufă „La serva padrona”, de Giovanni Battista Pergolesi, producţie a Operei Naţionale Române din Timişoara, este programat miercuri, 29 iunie, de la ora 19.00, în cadrul primei ediţii a Bucharest Opera Festival, care va avea loc pe scena Operei Naţionale Bucureşti.
Regia artistică este semnată de Silviu Purcărete într-un cadru scenografic realizat de Dragoş Buhagiar iar conducerea muzicală este asigurată de Mihnea Ignat.
Bilete pe https://tickets.operanb.ro/ şi de la Casa de Bilete a Operei Naţionale Bucureşti.
Bucharest Opera Festival se va desfăşura în perioada 24 iunie - 2 iulie pe scena Operei Naţionale Bucureşti. Festivalul are potenţialul de a deveni un eveniment anual şi va oferi publicului bucureştean ocazia de a cunoaşte performanţele în domeniu ale tuturor instituţiilor naţionale de profil aflate în subordinea Ministerului Culturii, cărora li se alătură ca invitaţi, de această dată, Opera Română Craiova şi Teatrul Naţional de Operă şi Balet „Maria Bieşu” din Chişinău.
Acest spectacol realizat în plină pandemie, îndeamnă iubitorii artelor spectacolului să-l perceapă „precum un foton din luminiţa de la capătul tunelului, atomul speranţei spre normalitate”. Plănuită iniţial pentru lansare în ciuda oricăror vicisitudini determinate de contextul sanitar, „La serva padrona” este o premieră de operă din genul liric, menită să ilustreze că „viaţa nouă se naşte din ruine”.
Povestea operei este una simplă - Uberto, un burlac tomnatic, se plânge mereu de aroganţa servitoarei sale. Într-adevăr, Serpina nu i-a pregătit ciocolata, refuză să-i aducă peruca, pălăria şi haina şi, de fapt, îi interzice să iasă din casă. În aceste condiţii, Uberto cere ajutorul valetului său, Vespone, pentru a găsi o femeie cu care să se însoare şi să scape de neobrăzata Serpina. Acesta are însă un as în mânecă şi decide să-l facă pe Uberto s-o ia de nevastă.
„Celebra operă bufă La serva padrona a fost reprezentată pentru prima oară pe scena teatrului San Bartolomeo din Napoli la 28 august 1733, ca un intermezzo al operei seria „Prizonierul mândru”. Succesul Servei a fost unul din marile evenimente ale istoriei muzicii şi cariera strălucită pe care a făcut-o această genială creaţie a tânărului napolitan după moartea compozitorului a contribuit în chip esenţial nu numai la triumful operei buffa în întreaga Europă, dar a înrâurit întreaga viaţă artistică a altor ţări şi în primul rând al Franţei”, menţiona Alfred Hoffman în lucrarea Drumul Operei.
Protagoniştii acestui spectacol sunt: soprana Narcisa Brumar (Serpina), baritonul George Proca (Uberto) şi baritonul Cristian Rudic (Vespone). Orchestra Operei Naţionale Române din Timişoara este coordonată de Mihnea Ignat. Interpretarea la teorbă este asigurată de Caius Hera, iar partitura clavecinului va fi interpretată de Rareş Păltineanu. Regia tehnică este asigurată de Hellen Ganser şi Lucian Boru, pregătirea muzicală este coordonată de Rareş Păltineanu, iar sufleor este Eugenia Gyuriş.
„O farsă ne surâde peste secole, farsă ce conţine două ingrediente eterne ale operei bufe - visul servului de a deveni stăpân şi un triunghi amoros mai aparte. „La Serva Padrona” al Operei Naţionale Române din Timişoara e poate un prilej de a regăsi mereu calea către zâmbet…”, spune silviu Purcărete.
„Sunt din nou pe scenă! Ce frumos! Ce bucurie! Ce onoare să lucrez din nou alături de colegii mei artişti şi tehnicieni la un nou spectacol, să dăruim din nou bucăţi de viaţă publicului. Sunt fericit şi că fac parte şi creez alături de trupa Operei Naţionale Române din Timişoara; este un loc care m-a ales şi pe care l-am ales. Alături de Silviu Purcărete mă redescopăr mereu şi-mi redescopăr limitele, fapt care mă ţine „tânăr”. Cred că formula Silviu Purcărete, Mihnea Ignat şi Dragoş Buhagiar este de viitor, sună bine şi arată bine”, a declarat Dragoş Buhagiar.
„Chiar şi pentru noi, cei care trăim pe scândura scenei unui teatru de operă, tradiţia, şi mai ales importanţa şcolii muzicale napoletane s-a afundat, din nefericire, în abisul uitării unui timp trecut foarte îndepărtat. Compozitori precum N. Porpora, G. Paisiello, D. Cimarosa sau G. B. Pergolesi sunt de fapt creatorii operei bufe, gen liric născut la Napoli (Italia) la începutul secolului al XVIII-lea. Fără aportul acestora şi al multor altora care au format celebra Scuola Napoletană, opere precum „Nunta lui Figaro” de W. A. Mozart sau „Falstaff” de G. Verdi cu siguranţa ar fi luat o cu totul altă formă decât cea cunoscută nouă astăzi. „La serva padrona” este exemplul perfect de Opera bufă. Din punct de vedere dramatic construcţia celor trei personaje îşi trage seva din commedia dell’arte. Din punct de vedere muzical toate procedeele şi mijloacele folosite cu geniu de Pergolesi susţin şi potenţează firul dramatic. Aceasta incursiune a Operei Naţionale Române din Timişoara ne dă posibilitatea de a aborda şi prezenta acest tip de repertoriu dintr-o perspectiva muzicală istoricistă care are menirea de a oferi fundaţia indispensabilă pentru construcţia unui spectacol de teatru muzical modern şi de calitate”, spune Mihai Ignat.
Spectacolul este cântat în limba italiană şi supratitrat în limba română, iar durata spectacolului este de 60 de minute (fără pauză). Vârsta minima recomandată este de 10 ani.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
