Johan Kobborg a anunţat, într-un mesaj publicat pe contul personal de Facebook, că are informaţii potrivit cărora Beatrice Rancea, noul director interimar al Operei Naţionale Bucureşti, strânge semnături de la angajaţii ONB împotriva întoarcerii lui în instituţie. Contactată de News.ro, Beatrice Rancea nu a răspuns acuzaţiilor.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

”Tocmai am auzit că, în loc să conducă ONB cu viziune şi curaj, doamna Rancea a cerut angajaţilor să strângă semnături împotriva prezenţei mele la ONB. Probabil că vrea să demonstreze ceea ce mi-a spus mie la întâlnirea de săptămâna trecută - că oamenii nu mă plac şi nu mă vor înapoi.  De fapt, e o contradicţie aici - în loc să ceară salarii mai mari, condiţii de muncă mai bune şi alte lucruri care ţin de profesie, ei pregătesc ceea ce pare o răzbunare personală.... Încă mă întreb unde este locul în mod real: în această ţară sau...”, a scris, luni, Johan Kobborg pe contul de Facebook. 

În două luni marcate de tensiuni şi proteste, Opera Naţională Bucureşti a pierdut, numai din costurile biletelor pentru reprezentaţiile anulate, peste 20.000 de euro, la care se adaugă aproximativ 350.000 de euro, reprezentând cheltuielile pentru producţia spectacolelor anulate şi drepturi de reprezentare, potrivit unei estimări obţinute de agenţia de presă News.ro. Astfel, în contextul tensiunilor de la Opera Bucureşti, culminate cu demiterea ministrului Culturii Vlad Alexandrescu şi numirea unui alt interimar la Operă, Beatrice Rancea, Opera Naţională Bucureşti a pierdut drepturile de reprezentare pentru două mari producţii internaţionale, a anulat Gala Internaţională a Dansului, programată pentru 28 aprilie şi a oprit trei reprezentaţii, în condiţiile în care spectatorii erau deja în sală.

Opera Naţională Bucureşti a fost scena unor conflicte deschise între noua conducere numită de Vlad Alexandrescu, dirijorii Vlad Conta şi Tiberiu Soare, şi balerinul Johan Kobborg, care avea atribuţii de coordonare a Companiei de balet.  Tensiunile s-au accentuat, ducând la un vid de putere la ONB şi la demisia ministrului Culturii, criticat de preşedintele Klaus Iohannis pentru felul în care a gestionat criza de la Operă.

Noul ministru al Culturii, Corina Şuteu, a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă, că ”este firesc” ca Johan Kobborg să rămână în instituţie. Pe de altă parte,  cincizeci de balerini ai Operei Naţionale Bucureşti (ONB50 de balerini dintre cei aproximativ 110, incluzând şi divertismentul, au scris un mesaj prin care spuneau că revenirea coregrafului Johan Kobborg la conducerea Compartimentului Balet al Operei este "indezirabilă”. În comunicatul redactat de grupul de angajaţi aceştia îşi exprimă deschiderea de a colabora cu orice personalitate din lumea baletului, ”dacă acesta va respecta legile ţării, cultura românească şi pe noi ca artişti”.

Totodată, Corina Şuteu a anunţat demararea procedurilor de separare a Operei de Operetă: ”Ministerul Culturii va demara procedurile de separare a Operei Naţionale din Bucureşti de Teatrul Naţional de Operetă şi Muzical Ion Dacian, fuzionate prin Hotărârea de Guvern nr. 741/2013, urmând ca în cel mai scurt timp posibil cele două instituţii de spectacol să fie reorganizate şi să-şi poată relua activitatea artistică într-o nouă formulă. ”Regret că lucrurile merg în felul acesta. Situaţia de la Operă cere o rezolvare pas cu pas”, a mai spus Corina Şuteu.

Johan Kobborg a fost prim-solist al Baletului Regal Danez, al Baletului Regal din Londra, iar din ianuarie 2014, era Director Artistic al Companiei de Balet al Operei Naţionale Bucureşti, funcţie despre care Tiberiu Soare spune că nu există în organigrama oficială. Kobborg s-a născut la Copenhaga şi s-a pregătit la Academia de Balet Funen din Odense (Danemarca) iar în 1988, la vârsta de 16 ani, a intrat la Şcoala de Balet Regală Daneză. S-a alăturat Baletului Regal Danez în anul 1989, a devenit solist în 1991 şi prim-solist în 1994.

În 1993, Johan Kobborg a primit medalia de aur la Concursul Erik Bruhn din Canada. Anul următor a primit Marele Premiu la Concursul Internaţional de Balet de la Jackson, SUA, şi Marele Premiu la Concursul Internaţional Nureev din Ungaria. În 1996 a fost nominalizat pentru premiul Benois de la Danse pentru rolul James din ”La Sylphide”.

A câştigat Premiul Cercului Criticii de Dans pentru cel mai bun dansator şi a primit mai multe premii în Danemarca. În  anul 2009, spectacolul său ”La Sylphide” de la Teatrul Bolşoi a fost nominalizat la Premiul Masca de Aur la Moscova pentru cel mai bun spectacol al anului.

viewscnt

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.