Preşedintele Klaus Iohannis a participat, sâmbătă seara, la ceremonia de aniversare a 200 de ani de existenţă a Muzeului Brukenthal din Sibiu. ocazie cu care a apreciat că anul 2007 a reprezentat anul marilor schimbări atât pentru muzeu şi oraşul Sibiu, care în acel an a fost Capitală Culturală Europeană, cât şi pentru România, care a aderat atunci la Uniunea Europeană.
Preşedintele Klaus Iohannis a participat, sâmbătă seară, la ceremonia de deschidere a evenimentelor ce vor marca bicentenarul Muzeului Brukenthal şi care se vor desfăşura pe durata a zece luni.
”La aniversarea a două secole de existenţă, mă bucur că blazonului instituţiei fondate de Samuel von Brukenthal i se adaugă de astăzi însemnele preţuirii Statului Român”, şi-a început preşedintele Iohannis discursul referindu-se la decorarea Muzeului cu Ordinul Cultural în grad de Comandor.
Iohannis a evocat figura fondatorului Muzeului, sibianul Samuel von Brukenthal. ”Prin colecţiile pe care le-a pus la dispoziţia publicului încă din 1790, şi apoi prin dispoziţia sa testamentară, Samuel von Brukenthal a instituit un exemplu de viaţă bazat pe valorile iluminismului şi pe angajamentul pentru interesul public. Modelul său s-a dovedit unul de succes. Încă de la înfiinţare, Muzeul a jucat un rol important în educarea umanistă şi în dezvoltarea comunităţii sibiene şi transilvane. Fusese dorinţa întemeietorului de a-şi servi poporul din mijlocul căruia se ridicase”, a spus preşedintele.
El a apreciat că anul 2007 Muzeul Brukenthal a cunoscut o transformare importantă, lucru care se poate spune despre România în ansamblul ei. ”În cel de-al doilea secol de existenţă, Muzeul Brukenthal a devenit o instituţie naţională, pentru ca după 1990, şi cu precădere după 2007, să-şi valorizeze patrimoniul istoric şi să se transforme într-o emblemă majoră a europenităţii României. Anul 2007 a fost anul marilor schimbări ale Muzeului, ca şi ale Sibiului, ca şi ale României. Aderarea la Uniunea Europeană, şi, totodată, titularizarea oraşului Sibiu drept Capitală Culturală Europeană au plasat Muzeul Brukenthal sub excelente auspicii”, a afirmat Iohannis.
Acesta consideră că Muzeul reprezintă atât România în lume, cât şi valorile europene în România. ”Colecţiile sale, biblioteca ori expoziţiile permanente şi temporare sunt dovada rodului bogat al cunoaşterii umane, atunci când e fructificată prin educaţie şi amplificată de dialogul intercultural (...) Deseori patrimoniul Muzeului Naţional Brukenthal este cel care reprezintă România în lume. Dincolo de toate acestea, pentru noi Muzeul Naţional Brukenthal rămâne fereastra prin care părinţii noştri au întrezărit lumina libertăţii şi a valorilor europene. El este locul înţelegerii propriei noastre identităţi, în raportul ei cu diversitatea culturală a umanităţii, de care nu poate fi despărţită”, a mai spus şeful statului.
Ceremonia de sâmbătă seară a avut loc într-unul din saloanele principale ale Palatului, de la etajul întâi, urmând ca la final preşedintele să viziteze expoziţia de la etajul al doilea "Capodopere din Colecţia Brukenthal”, care se redeschide cu această ocazie şi care conţine tablouri de tezaur recuperate, în valoare de câteva sute de milioane de euro, precum şi expoziţiile temporare „Eroi, zei şi oameni obişnuiţi”, de la etajul al doilea, precum şi "Zooming Franz Neuhauser” (Cabinetul de Stampe şi Desene, de la parter).
La ceremonia de deschidere a bicentenarului au fost prezenţi oameni de cultură, primarul municipiului Sibiu, Astrid Fodor, presedintele Consiliului Judeţean Sibiu, Daniela Cîmpean, prefectul Sibiului, Cristian Roman, şi consulul general al Germaniei, Judith Urban.
La sfârşitul lunii ianuarie, preşedintele Klaus Iohannis a conferit Muzeului Naţional Brukenthal Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor, Categoria E Patrimoniul cultural naţional, decoraţia fiind înmânată directorului Muzeului în cadrul ceremoniei de sâmbătă.
Baronul Samuel von Brukenthal (1721-1803) a fost singurul exponent al comunităţii săseşti transilvănene căruia i s-au atribuit importante funcţii publice în cadrul statului austriac condus de împărăteasa Maria Theresa (1717 – 1780), cea dintâi funcţie ocupată fiind aceea de cancelar aulic al Transilvaniei. Perioada petrecută la Viena în această calitate coincide cu perioada constituirii colecţiei sale de pictură, menţionată în 1773 în Almanach de Vienne drept una dintre cele mai valoroase colecţii particulare ce putea fi admirată în mediul cultural vienez al vremii.
Colecţiile iniţiale ale baronului von Brukenthal (constând din pinacotecă, cabinet de stampe, bibliotecă şi o colecţie numismatică) au luat naştere cu precădere în intervalul de timp dintre anii 1759 şi 1774. Se cunosc puţine informaţii privind modul lor de constituire, primele înregistrări referitoare la achiziţii de tablouri în documentele familiei Brukenthal apărând în 1770, dată la care nucleul pinacotecii trebuie să fi fost deja format.
Numit Guvernator al Marelui Principat al Transilvaniei, funcţie pe care a ocupat-o între anii1777 şi 1787, Samuel von Brukenthal construieşte la Sibiu un palat în stilul Barocului Târziu, după modelul palatelor vieneze.
Întreaga structură a Muzeului Naţional Brukenthal de astăzi a evoluat în timp dintr-un nucleu unic: colecţiile baronului Samuel von Brukenthal şi dintr-o locaţie unică: Palatul Brukenthal. Deoarece nu a avut descendenţi direcţi rămaşi în viaţă, baronul von Brukenthal lăsa moştenire prin testament palatul, colecţiile şi restul averii sale unui descendent în linie masculină dintre persoanele cu care se înrudea. În cazul în care urmaşii săi aveau să moară la rândul lor fără a avea copii, familia stingându-se, averea urma să fie preluată de Biserica Evanghelică, iar palatul să devină un muzeu deschis publicului larg, eveniment petrecut în anul 1817.
Pe parcursul secolului al XIX-lea, principala preocupare a muzeului a fost aceea de conservare a patrimoniului existent şi de lărgire a colecţiilor principale prin intermediul achiziţiilor, dar şi de înfiinţare de noi colecţii mai ales în sfera culturii săseşti.
În anul 1948, muzeul a fost naţionalizat, devenind proprietatea statului comunist român. Tot în anul 1948, Societatea Transilvăneană pentru Ştiinţele Naturii din Sibiu îşi încetează activitatea, muzeul aflat sub patronajul acesteia fiind inclus în patrimoniul naţional. În anul 1957, Muzeul de Ştiinţele Naturii devenea parte a Muzeului Brukenthal.
Muzeul de Vânătoare “August von Spiess” s-a deschis în anul 1966, în timp ce anul 1972 este anul deschiderii Muzeului Farmaciei. În anul 1988, a fost inaugurată Secţia Istorie a Muzeului Naţional Brukenthal, în prezent Muzeul de Istorie, în Casa Altemberger. Galeria de Artă Contemporană a Muzeului Naţional Brukenthal este cea mai recentă secţie, fiind inaugurată în 2006..
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
