Cea mai recentă carte a scriitoarei Elena Ferrante, „Invenţiile ocazionale”, a fost publicată recent, în traducere la Editura Pandora M, în cadrul colecţiei Anansi. World Fiction.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email

Este vorba despre un volum de eseuri care le oferă cititorilor o perspectivă asupra lumii interioare a autoarei şi a identităţii sale de scriitoare, texte însoţite de o serie de ilustraţii ingenioase semnate de Andrea Ucini - un tur de forţă vizuală.

Ediţia în limba română, apărută în traducerea Ceraselei Barbone şi editată în condiţii grafice deosebite, a plecat zilele acestea către librăriile fizice şi online din întreaga ţară.

Recentul volum continuă proiectul colecţiei sale de scrieri non-ficţionale „Frantumaglia” din 2016: asamblarea de fragmente narative ca părţi constitutive ale identităţii scriitorului.

Potrivit editurii, spre deosebire de volumul anterior, care a luat naştere ca o carte ce reunea corespondenţă diversă, interviuri şi fragmente narative nepublicate ale Elenei Ferrante, „Invenţiile ocazionale” realizează o cartografiere mult mai coerentă şi mai închegată a lumii interioare şi a vieţii cotidiene a scriitoarei. Regăsim aici multe din dorinţele, temerile, ambiţiile şi eşecurile sale, Elena Ferrante dezvăluind o fărâmă autentică din ea însăşi.

„Aceste texte au apărut după ce am scotocit direct în memorie în căutarea unei mici experienţe reprezentative; am dat, fără să mă gândesc, peste convingeri formate despre cărţi citite cu mulţi ani în urmă, cu care am pierdut şi apoi am reluat legătura graţie altor lecturi, am urmărit intuiţii neaşteptate, produse de aceeaşi nevoie de a scrie, am ajuns la concluzii abrupte din cauza spaţiului de acum epuizat. În fine, a fost un exerciţiu nou: de fiecare dată coboram în grabă găleata în interiorul unui abis întunecos al minţii mele, trăgeam în sus o frază şi aşteptam cu nelinişte să urmeze altele”, mărturisea Elena Ferrante în cadrul unui interviu.

Subiectele textelor reunite în volum, publicate timp de un an de zile de cunoscutul cotidian britanic The Guardian, sunt extrem de variate: de la prima dragoste la schimbările climatice, de la amintiri din copilărie la violenţa de gen şi încercările maternităţii, prietenia dintre femeii sau competiţia dintre scriitoare.

„Mă preocupa tot ce ţine de aceste vremuri, dar ideea că mare parte din specia umană - copii, femei, bărbaţi - îndură în feluri diferite efectele inegalităţii mi se pare nucleul tuturor chestiunilor care ne epuizează fizic şi psihic”, a mai declarat autoarea.

La fel ca şi în cazul romanelor sale, apariţia volumului Invenţiile ocazionale a fost însoţită de cronici entuziaste semnate de critici de la cele mai importante publicaţii ale lumii: „vocea Elenei Ferrante este limpede, elocventă şi plină de forţă“ (The New York Times), „o polifonie tematică, o adevărată desfăşurare epica a gândurilor un laborator de scriitură şi o poetică a dimensiunii aparent obişnuite a vieţii“ (Tiziana De Rogatis), „o experienţă extraordinară; în scrisul Elenei Ferrante palpită o candoare neliniştitoare şi plină de forţă” (The Boston Globe).

Încă de la apariţia romanului „Prietena mea genială”, care deschide Tetralogia Napolitană, faima Elenei Ferrante a crescut enorm, transformându-se în aşa-numită „Febră Ferrante“.

Este considerată una dintre prozatoarele contemporane cele mai puternice, o stilistă desăvârşită, cu o intuiţie artistică ieşită din comun, care a câştigat admiraţia mai multor scriitori celebri - Jhumpa Lahiri, Elizabeth Strout, Claire Messud - şi a unor critici importanţi precum James Wood, John Freeman sau Eugenia Williamson. Dar, fără îndoială, primirea cea mai călduroasă a avut-o din partea cititorilor, care au descoperit o autoare ce le vorbeşte într-un stil plin de frumuseţe şi de forţă despre sentimentul de apartenenţă, despre relaţiile umane, dragoste, familie şi prietenie.

La Editura Pandora M au apărut toate volumele Tetralogiei Napolitane: „Prietena mea genială”, „Povestea noului nume”, „Cei care pleacă şi cei ce rămân” şi „Povestea fetiţei pierdute”, romanele „Fiica ascunsă”, „Iubire amară”, „Zilele abandonului” şi „Viaţa mincinoasă a adulţilor”, volumul de interviuri, eseuri şi confesiuni „Frantumaglia”, precum şi cartea pentru copii „Noaptea pe plajă”.

„Povestea fetiţei pierdute” a fost nominalizată la Man Booker Prize (2016) şi a primit Medalia de Aur pentru ficţiune în cadrul Independent Publisher Book Awards (2016).

Tetralogia Napolitană este ecranizată de HBO sub forma unui miniserial. Cea mai recentă adaptare este cea a romanului „Fiica ascunsă”, debutul în regie al actriţei Maggie Gyllenhaal, ecranizare nominalizată la cele mai importante premii în cinematografie ale anului 2022, ce reuneşte nume importante ale cinematografiei, precum Olivia Colman, Dakota Johnson, Peter Sarsgaard, Jessie Buckley sau Paul Mescal.

viewscnt
Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.