Omul de ştiinţă Kevin Warwick afirmă într-un interviu acordat News.ro că, în ansamblu, oamenii sunt o specie rămasă în urmă care se zbate pentru chestiuni banale cum ar fi afacerile, politica, chiar şi istoria, în loc să acceadă la un nivel superior şi să fie preocupată de aspectele importante ale propriului viitor. În privinţa raportului cu alte forme de viaţă din afara Pământului, Warwick consideră că este foarte posibil să existe alte specii undeva în Univers care s-au dezvoltat intelectual la un nivel mult mai avansat decât omul, iar dacă o entitate de pe altă planetă ar vizita Pământul, în acest moment ar fi cu adevărat periculos. El remarcă faptul că tehnologia ce vine din trecut (de exemplu telefoanele/computerele) a avut un efect mai degrabă de extensie, ca un elastic, însă, în cazul cyborgilor, pentru că este vorba despre un upgrade al inteligenţei, această elasticitate va fi atât de mare, încât "elasticul" se va rupe creând două categorii: cyborgi şi oameni. "În ceea ce mă priveşte, aş vrea cu siguranţă să fiu în grupul cyborgilor", conchide cel supranumit Captain Cyborg.
Profesorul englez Kevin Warwick, în vârstă de 64 de ani, este unul dintre acei oameni de ştiinţă care, prin studiile sale de cercetare, a lăsat o puternică amprentă asupra societăţii. Este supranumit Captain Cyborg, pentru că a fost prima fiinţă umană care şi-a implantat un cip în corp în scop ştiinţific. Se întâmpla în 1998 şi proiectul a atras atenţia întregii lumi. De atunci, munca sa a căpătat noi valenţe, iar astăzi, profesorul Kevin Warwick este un pionier al Inteligenţei Artificiale. Obiectivul său este să dezvolte inteligenţa umană unind-o cu cea artificială.
În 4 octombrie, profesorul Kevin Warwick se va afla la Bucureşti, unde va susţine o sesiune pe scena principală a evenimentului de business Internet & Mobile World.
Prezentăm interviul acordat News.ro de cercetătorul Kevin Warwick:
Reporter: Domnule profesor Warwick, citind despre remarcabila dumneavoastră activitate ştiinţifică, am sentimentul că noi, ca specie, suntem foarte aproape de a realiza fuziunea între roboţi şi oameni. Înţeleg că acest tip de unificare ne poate extinde abilităţile native sau chiar aduce altele noi, dar oare acest upgrade nu vine şi cu un preţ? Nu pierdem altceva în schimb? De exemplu, abilitatea de a tasta foarte rapid pe diverse device-uri ne-a adus în situaţia de a uita scrisul de mână… Sunt cazuri în care unele şcoli au renunţat la această achiziţie cândva fundamentală.
Kevin Warwick: Sunt convins că deja avem disponibilă tehnologia de a efectua cu succes experimente de fuziune între creierul uman şi Inteligenţa Artificială şi, bineînţeles, de a lega creierul printr-o reţea la o formă de comunicare telepatică. Celulele creierului comunică - asta e tot ceea ce fac. Având, aşadar, capacitatea de a comunica într-un mod mult mai intens, cred că celulele vor profita de ocazie pe scară mare. Prin urmare, vom evolua către o entitate mult mai puternică, în stare să-şi externalizeze memoria şi să solicite rezolvarea problemelor într-o reţea cu Inteligenţă Artificială, unde aceste sarcini sunt rezolvate mult mai uşor. Da, vom „pierde” unele însuşiri umane pe măsură ce căpătăm alte abilităţi, dar este un schimb natural care, aşa cum ai exemplificat, se întâmplă organic şi fără AI. Este o şansă captivantă pentru omenire, dar şi una care ne poate speria în ceea ce priveşte transformările posibile.
Reporter: Aţi spus că deja există roboţi conectaţi cu celule ale creierului uman şi că nu mai ţine de domeniul SF să ne imaginăm aşa ceva. În cele mai multe dintre scenariile de film, tehnologia revoluţionară ajunge în mâinile unor personaje negative (imorale, amorale etc), oameni care aproape totdeauna urmăresc doar profitul propriu. Cu alte cuvinte, ştiinţa devine un instrument de propagare a răului. Credeţi că în viaţa reală ar trebui să avem astfel de temeri?
Kevin Warwick: Orice nouă tehnologie care schimbă viaţa poate fi folosită în scopuri bune şi/sau rele. Fiecare om de ştiinţă este conştient de asta. Dar ca cercetător ştiinţific asta e ceea ce faci - cercetezi, descoperi noi rezultate, chiar dacă ele pot avea o faţă întunecată. Puterea nucleară şi laserele sunt cele mai evidente exemple. Ca om de ştiinţă, speri că vor prevala aspectele pozitive, dar rămâne exclusiv la latitudinea societăţii (din care omul de ştiinţă este doar o mică parte) să reglementeze sau să întrebuinţeze aceste descoperiri pentru binele comun. Dezvoltarea unei noi arme militare are efecte pozitive atunci când este folosită pentru o cauză justă, dar dacă aceeaşi armă este folosită în alte scopuri, indiscutabil are un impact negativ. Aşadar, această tehnologie nu vine cu ceva nou din perspectiva asta. Dar hai, mai întâi, să avem acest tip de thought communication... Va fi un lucru bun sau rău? Cu siguranţă va fi diferit. Dar în acest moment nu ştim dacă va genera aspecte negative sau pozitive. Tot ce putem face este să speculăm, bazându-ne pe actualul mod de a gândi, care nu va avea prea mare legătură cu lumea viitoare.
Reporter: Sunteţi de acord că noi, oamenii, ar trebui cel puţin să dezbatem ceea ce s-ar putea întâmpla după ce creăm roboţi cu un sistem cerebral mai mare şi mai capabil decât al oamenilor? Sau consideraţi că este prea devreme să discutăm despre implicaţii?
Kevin Warwick: Acum este cel mai potrivit moment să dezbatem acest subiect. A-ţi ascunde capul în nisip şi a spune că totul va fi OK (cazul lui Mark Zuckerberg) este o maximă iresponsabilitate şi cel mai probabil e un mod de gândi afaceri pe termen scurt. Esenţial în potenţialul Inteligenţei Artificiale este puterea unei reţele de roboţi - luaţi individual roboţii nu reprezintă un motiv de îngrijorare acum. Nu putem opri această reţea (pentru că depindem de ea) şi nici nu putem înţelege pe deplin efectele modificărilor din interiorul ei. Însă dacă nu începem să discutăm despre asta cât mai curând, s-ar putea ca la un moment dat să fie prea târziu.
Reporter: Viitorul nostru, ca omenire, va fi parţial tehnologie - parţial uman, teză pe care o veţi susţine şi în sesiunea de pe scena IMWorld, din 4 octombrie. Dacă am înţeles corect, vom avea de ales între a fi cyborg sau fiinţă umană. Alegerea s-ar putea să nu depindă de dorinţa noastră, cât mai degrabă de contul bancar. Ar putea acest lucru să ne împartă în fiinţe upgradate, cyborgi adică, şi restul, accentuând diferenţele sociale şi inegalitatea?
Kevin Warwick: Da, asta va fi alegerea. De fapt, tehnologia ce vine din trecut (de exemplu telefoanele/computerele) a avut un efect, mai degrabă de extensie, ca un elastic. O parte din populaţia lumii este foarte conectată, în timp ce alţii nu sunt conectaţi deloc, iar asta afectează clar abilităţile/posibilităţile acelor oameni. Dar cu cyborgii, pentru că este vorba de un upgrade al inteligenţei, simt că această elasticitate va fi mult mai pronunţată. Atât de mare, încât elasticul se va rupe creând două categorii: cyborgi şi oameni. În ceea ce mă priveşte, aş vrea cu siguranţă să fiu în grupul cyborgilor.
Reporter: Dacă vom crea roboţi cu creier uman, vor avea aceştia sentimente sau vor simţi durere la fel ca oamenii? Şi dacă da, n-ar trebui să fim traşi la răspundere dacă le cauzăm durere din raţiuni ştiinţifice? E mai mult o perspectivă etică, recunosc, dar e o problemă care ar trebui pusă în dezbatere.
Kevin Warwick: Chiar şi acum este o întrebare care-şi merită un răpuns, pentru că entităţile/fiinţele create au deja un creier biologic la corpul tehnologic. Dar numărul de celule din creier le pune, în acest moment, pe aceeaşi linie cu insectele, iar insectele nu prea au multe drepturi în societatea noastră. Aşadar, acum, aceste entităţi simt durere în acelaşi mod în care simt insectele. Dar dacă vor avea 100 de miliarde de celule în creier, asemeni creierului uman, este greu de spus de ce nu ar simţi un anume tip de durere şi emoţii, chiar dacă ar fi foarte diferiţi de fiinţa umană, din simplul motiv că trupul lor ar fi diferit, iar experinţa de viaţă n-ar fi deloc asemănătoare cu a omului.
Reporter: Când anume, ca bornă temporală, credeţi că ar trebui să vorbim despre drepturile roboţilor cu creier uman?
Kevin Warwick: În clipa în care vom atinge această perfomanţă de a crea roboţi cu miliarde de celule în creier, trebuie să luăm în considerare şi acest aspect. La început, aceste drepturi ar urma să fie mai aproape de cele ale unui câine decât ale unui om. Dar dacă vom avea un trup de robot cu un creier cu 100 de miliarde de neuroni, atunci va fi greu să spunem de ce acea creatură nu ar trebui să aibă aceleaşi drepturi precum oamenii. Bineînţeles, dacă respectiva creatură va avea un creier cu o mie de miliarde de neuroni umani, s-ar putea să fie vorba despre ce fel de drepturi ne acordă ea nouă.
Reporter: Ce credeţi că ne face oameni, ce ne umanizează? Ce ne defineşte în mod indiscutabil?
Kevin Warwick: Suntem fără îndoială o specie care a evoluat de-a lungul timpului cu un set de abilităţi şi capacitate intelectuală. În ceea ce priveşte planeta Pământ, suntem foarte bine dezvoltaţi şi într-o oarecare măsură stăpânim viaţa din jurul nostru. Dar chiar şi acum, avem un control limitat asupra vremii şi a schimbărilor naturale de pe Terra. Şi încă n-am reuşit să ajungem undeva în exterior, pe o altă planetă din sistemul nostru solar. Aşadar, în privinţa raportului cu alte forme de viaţă din afara Pământului, n-avem nicio idee. Este foarte posibil să existe alte specii undeva în Univers care s-au dezvoltat intelectual la un nivel mult mai avansat decât omul, în special în materie de comunicare şi eliminare a obstacolelor fizice, cum ar fi corpul. Dacă o entitate de pe altă planetă ar vizita Pământul, în acest moment ar fi cu adevărat periculos, deoarece noi nu avem nici pe departe cunoştinţele şi abilitatea de a face o acţiune similară.
Dacă s-ar produce o catastrofă ireversibilă pe Pâmânt, am avea oricum o mare problemă pentru că nu avem nici un mijloc de a ajunge pe altă planetă. În ansamblu, cred că oamenii sunt o specie rămasă în urmă şi care se zbate pentru chestiuni banale cum ar fi afacerile, politica, chiar şi istoria, în loc să acceadă la un nivel superior şi să fie preocupată de aspectele importante ale propriului viitor.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
